Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Deputatul Rizea, acuzat de afaceri imorale cu locuinţe ANL

Face ce face deputatul PSD de Brăila Cristian Rizea şi ajunge, din nou, în atenţia presei centrale. De această dată, jurnaliştii de la "Evenimentul Zilei" au descoperit că Rizea a făcut în perioada 2002 - 2005 o afacere profitabilă cu statul, mai precis cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe, aceeaşi agenţie inventată pentru a oferi, teoretic, o şansă la o casă decentă tinerilor fără posibilităţi materiale din România. Aşa cum a dezvăluit ancheta derulată de cotidianul central, deputatul "de Brăila" - cel care este acum cercetat de procurorii anticorupţie, dar şi de inspectorii fiscali şi cei de integritate pentru alte nereguli - nu a pierdut, în 2002, ocazia de a se băga într-o afacere ce mirosea de la o poştă a bani câştigaţi uşor. De altfel, reţeta aplicată a fost una folosită cu succes de mai mulţi colegi de ai politicianului, cu toţii "demnitari" prin aparatul de stat. Au mirosit afacerea, s-au băgat pe lista ANL, au contractat locuinţele, pe care apoi le-au revândut cu profit frumuşel. Nimic rău în această formulă - una imobiliară obişnuită de altfel - cu singura deosebire că locuinţele care au fost tranzacţionate au fost subvenţionte de stat, cu utilităţi gratis şi fără TVA.

Povestea afacerii ANL

Conform presei centrale, în 2002, când Cristian Rizea, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Tineret a semnat contractul cu ANL pentru construirea unei vile într-un nou cartier pe malul lacului Griviţa, facilităţile erau următoarele: TVA zero, dobândă mai mică decât cea de la bancă, utilităţile (apă, curent electric, gaze, canalizare) aduse gratis în casă. Necăsătorit la acea dată (el a fost cununat câteva luni mai târziu de ministrul Alexandru Athanasiu), Rizea a întrunit punctajul pentru creditul de construire a unei vile ANL - avea 33 ani, era la prima casă, a depus avans de 50%, dar a primit şi un mic ajutor de la funcţionarii ANL, care i-au dat 90 de puncte pentru avansul achitat, deşi maximul era de 70 de puncte. Rizea a plătit pentru vilă 72.500 de euro, plus o dobândă subvenţionată de numai 9%. Recepţia vilei a avut loc la 18 februarie 2004. Aşa cum au descoperit jurnaliştii de la "Evenimentul Zilei", un an mai târziu, Rizea a achitat creditul şi a vândut vila cu 180.000 de euro, obţinând un profit de aproape 110.000 euro, cu toate subvenţiile incluse (TVA plătit de stat, dobândă subvenţionată, utilităţi gratis). Cumpărătorul casei a fost fiica de 24 de ani a lui Marin Dinu, decanul Facultăţii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE). Atât Ioana Dinu, asistent universitar la SNSPA (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative) cât şi Cristian Rizea au declarat că vânzarea - cumpărarea s-ar fi realizat printr-o agenţie imobiliară şi nu pe baza unei înţelegeri prealabile.
În ceea ce îl priveşte, Cristian Rizea le-a declarat jurnaliştilor că a contractat casa de la ANL cu scopul de a locui în ea după finalizarea cartierului, dar că au apărut numeroase probleme cauzate de întârzierea termenului de execuţie şi de calitatea îndoielnică a lucrărilor efectuate de constructor. El le-a mai spus că a finalizat întreaga construcţie în regie proprie, că ar mai fi adăugat un etaj la proiectul iniţial şi că prin vânzare nu a reuşit decât să recupereze investiţia făcută, nicidecum să obţină vreun profit. Deputatul PSD nu a făcut nicio referire, însă, la facilităţile primite de la ANL. La data vânzării imobilului, Rizea mai avea în proprietate două apartamente, unul al soţiei şi altul cumpărat în 2004, în mijlocul Bucureştiului.

Atac politic comandat de PDL

Contactat de reporterii "Obiectiv - Vocea Brăilei", Rizea a ţinut să explice că întreaga poveste cu ANL-ul e pusă la cale de unul dintre duşmanii săi politici, preşedintele PDL Diaspora, William Brînză. "E o golănie, asta e. Lui nu îi convine că proiectul la care muncesc de un an, PSD Diaspora, are succes. El apare în acest cotidian central o dată la două săptămâni cu un interviu şi cu poză din profil, cum îi place lui, şi vine şi se laudă ce face el pentru români, adică nimic. Eu am pierdut la afacerea asta. Am extins casa cu bani de la mine. De abia mi-am recuperat investiţia inţială. Şi nu sunt singurul care a făcut aşa, mai sunt şi alţii, chiar nume grele din actuala guvernare. Dar li s-a căşunat pe mine. Am şi documente, am tot ce trebuie ca să dovedesc că afacerea a fost una legală. Dar se pare că deranjez. Dacă au ajuns să dea chestii vechi de 8 ani de zile, o să caute chestii şi de acum 15 ani...E un atac politic şi nimic mai mult".

Am pierdut bani la această tranzacţie!

De altfel, într-un drept la replică la acest subiect, Rizea a precizat: "Am contractat casa de la ANL, pentru ca după finalizarea întregului cartier să mă pot muta şi să locuiesc acolo. Din păcate, nu am putut finaliza acest demers deoarece, între timp, au apărut numeroase probleme cauzate de termenul de execuţie şi de calitatea îndoielnică a lucrărilor efectuate de SC «Consol» S.A., firma care avea în execuţie acest obiectiv. Mai mult decât atât, după aproximativ 2 ani, au apărut foştii proprietari care au revendicat terenul în instanţă, astfel că promisiunile şi garanţiile pe care conducerea ANL de la acea vreme ni le dăduse în legătură cu achiziţia terenului la un preţ de 15 euro/mp, deveniseră între timp o utopie, proprietarul de la acel moment, respectiv tot firma SC «Consol» S.A. punând în vedere tuturor beneficiarilor că preţul s-a schimbat, urmând a fi negociat cu fiecare dintre noi! Din acel moment au început problemele pentru toţi cei care contractaseră acele locuinţe, astfel că numeroşi beneficiari, inclusiv oameni politici din actuala Putere (...) au luat decizia de a vinde aceste locuinţe".
În acelaşi document, Rizea mai precizează: "(...) la momentul preluării în regie proprie am modificat proiectul iniţial, construind în plus încă un nivel, astfel suprafaţa construită mărindu-se considerabil, în ideea în care aş fi dorit să-i aduc să locuiască acolo şi pe părinţii mei.(...) Iniţial, imobilul în cauză trebuia să aibă o suprafaţă construită de 218,00 mp, din care suprafaţa utilă de 161,26 mp, conform contractului de construire încheiat între SC «Consol» S.A. şi subsemnatul, iar acelaşi imobil pe care l-am vândut doamnei Ioana Teodora Dinu avea, la data de 28.07.2005, conform datelor din dosarul de cadastru nr 129263/18.05.2005, o suprafaţă utilă de 346, 29 mp, suprafaţa construită fiind de 400mp! (...) suma la care am tranzacţionat acest imobil, respectiv 180.000 euro, nu a reprezentat decât recuperarea investiţiei făcute şi nicidecum să aducă vreun profit! (...) am pierdut bani la această tranzacţie! Este adevărat că aş fi putut avea profit în cazul în care aş fi putut vinde acel imobil şi cu terenul aferent, dar în situaţia de faţă am fost mulţumit pentru că am putut să-mi recuperez, repet, să recuperez investiţia făcută! Precizez că un imobil similar (...) dar având şi terenul aferent construcţiei în proprietate, se vindea la acel moment cu o valoare minimă de 300.000 euro!".

Rizea - în vizorul ANI, ANAF şi DNA

Reamintim că în luna iunie a acestui an, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a cerut Comisiei de Cercetare de pe lângă Curtea de Apel Constanţa să pună lupa pe veniturile realizate de Rizea în timpul mandatului de parlamentar, sesizând totodată ONPCSB şi ANAF privind tranzacţiile bancare realizate de social-democrat.
La momentul respectiv, inspectorii de integritate au depistat în cazul lui Cristian Rizea existenţa unei diferenţe izbitoare, în cuantum de 1.264.024,83 lei, aproximativ 300.250,56 euro, între averea dobândită de pesedist şi veniturile realizate în perioada 19 decembrie 2008 - 31 decembrie 2010. Însă aceasta nu a fost singura neregulă găsită de inspectorii ANI. Aceştia au mai constatat şi existenţa unor tranzacţii bancare suspecte, în valoare de 3.033.765,7 lei, aproape 719.583,73 euro, şi 199.600 de euro. În plus, inspectorii de integritate ar mai fi descoperit şi tranzacţii comerciale şi elemente vizând o posibilă încălcare a obligaţiilor fiscale.
Dincolo de cele depistate de ANI, deputatul PSD mai este cercetat şi de către DNA într-un scandal cu fonduri europene ale cărui rădăcini ajung în perioada 2002-2005, când Rizea se afla la şefia Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor (ANSIT). Mai exact, Rizea este cercetat în dosarul penal 27/P/2011, privind modul în care au fost utilizate fondurile europene nerambursabile acordate ANSIT-ului. Sub acest aspect, pesedistul trebuie să dea socoteală de 3 milioane de euro, bani pe care ANSIT-ul trebuie să-i returneze Uniunii Europene.




Categorie articol: 

Comentarii