Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Deficit de personal la Staţia de Salvare

Conducerea Serviciului de Ambulanţă al Judeţului (SAJ) Brăila a semnalat încă o dată că are deficit de personal, iar inducerea ideii că angajaţii stau degeaba reprezintă un pericol pentru siguranţa acestora, deoarece nu face decât să genereze o atitudine ostilă din partea populaţiei. Aceste precizări au fost făcute de conducerea SAJ în urma declaraţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care a lăsat să se înţeleagă că numărul de salariaţi de la SAJ ar putea fi redus. "Conducerea consideră că dacă se creează o opinie eronată asupra activităţii Staţiei de Salvare, acest fapt are repercusiuni inclusiv asupra asistenţei medicale. De ce spun asta? Unul dintre principiile de funcţionare ale serviciului de urgenţă este să asiguri întâi securitatea echipajului de intervenţie, a salvatorului. Dacă se creează o opinie că la Salvare se stă degeaba - noi şi aşa ne confruntăm cu o atitudine destul de reticentă a populaţiei -, această opinie alimentată şi de păreri care nu sunt în cunoştinţă de cauză, nu fac decât să ne îngreuneze activitatea. Nu vrem să-l acuzăm pe d-l Bunea (n.r. preşedintele CJ) că a făcut aceste afirmaţii, nici pe d-na Tarachiu (n.r. directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate), poate că s-au referit la altceva, dar în momentul în care apare în presă, în ziare şi la radio această idee, cu obstinaţie, că la Salvare se stă degeaba, o să fim întâmpinaţi cu ostilitate de către populaţie", a declarat dr. Tudorel Rizea, directorul medical al SAJ Brăila.

Audit de la CJAS

De altfel, întreaga activitate a SAJ de la începutul anului până în luna iulie a fost supusă unui control efectuat de către CJAS, audit care a fost finalizat săptămâna trecută. În decursul verificărilor făcute între 30 iulie şi 7 august, auditorii au urmărit mai multe aspecte ale activităţii SAJ: contractul de furnizare de servicii, facturi lunare, foi de parcurs, fişe de solicitare, baza de date, truse de urgenţă, state de funcţii, grafice de lucru, organigrama, verificarea dotării minime obligatorii, autorizaţii de liberă practică. Unul dintre aspectele consemnate în nota de constatare este chiar faptul că SAJ are deficit de personal, iar neregulile semnalate nu au fost majore. "În general, concluziile sunt de bine, favorabile, nu au fost decât mici scăpări, deficienţe. Ne atrag atenţia asupra unor ordine de lucru, sunt probleme de formă, nicidecum de fond. Lucrurile sunt în limite rezonabile şi, în funcţie de recomandările făcute, noi prelucrăm toate aceste mici deficienţe sau scăpări din lucru pentru a se remedia şi a nu se repeta. Tot ceea ce se semnalează, nu este de natură să împieteze activitatea de bază a salvării, care este plecarea la solicitări", a afirmat dr. Viorica Uscatu, managerul SAJ.
Mai exact, la data de 31 iulie, SAJ Brăila are aprobat prin statul de funcţii 280 de posturi, în timp ce normativul de personal este de 339 de posturi, iar ocupate sunt doar 257 de posturi. Deficitul de personal este de 50% în cazul medicilor, de 8,9% la asistenţi şi de 4% la ambulanţieri. "Nu suntem peste normativ, în niciun caz. Medicii nu prea vin, este un loc de muncă greu, au fost posturi scoase la concurs, dar nu am avut prezentări. Anul trecut abia am mai angajat 2 medici. Nici aşa nu este lucru complet pentru că, din februarie până în august, unul dintre medici a fost plecat la un curs de pregătire postuniversitară în medicina de urgenţă. Trebuie acordate şi concediile de odihnă. Sunt 4 medici, 2 dimineaţa şi 2 după-amiaza, iar cei de dimineaţa vin noaptea în gardă, a doua zi cei din gardă vin după-amiaza, şi tot aşa, viaţa lor este mai mult la serviciu decât acasă. Eu, ca manager, nu am activitate medicală, am făcut demersuri în acest sens, aştept nişte aprobări ministeriale. Nu vreau să ne martirizăm. Dar şi medicii noştri se îmbolnăvesc şi asistentele şi ambulanţierii la fel, au şi ei boli cronice, problema cea mai frecventă este hernia de disc, cu durerile de spate, pe lângă oboseala cronică sau fracturi. Graficul de lucru e o problemă lunară, ne rugăm de sănătatea colegilor noştri, dacă cineva anunţă că este în concediu medical, trebuie să ne adaptăm din mers", a spus dr. Uscatu.

Peste 200 de solicitări pe zi

Numărul de solicitări cu care se confruntă echipajele de pe ambulanţă este de peste 200, în 24 de ore, dintre care cele mai multe, circa 120-130, în cursul primelor 12 ore. "Solicitări sunt foarte multe, atât din partea populaţiei cât şi din partea spitalelor. Eu nu pot să refuz pe nimeni, pot să amân şi apelez la înţelegerea şi responsabilitatea celor care solicită", a subliniat dr. Viorica Uscatu. Un calcul simplu arată că în timpul zilei sunt 10 solicitări pe oră, însemnând un timp de 6 minute alocat fiecărei solicitări. "Unde este pierderea de timp?", întreabă dr. Rizea. Pentru tot acest volum de lucru, SAJ dispune de 40 de ambulanţe, la care s-au mai adăugat, de vineri, încă 2 maşini noi, plus 3 destinate SMURD. În municipiu sunt numai 10 ambulanţe cu asistent şi ambulanţier şi alte 2 cu echipaj cu medic, restul maşinilor fiind repartizate în substaţiile din judeţ. O problemă care de altfel a fost consemnată şi în raportul auditorilor o reprezintă faptul că multe dintre ambulanţele brăilene iau calea Bucureştiului sau a altor oraşe, mai ales pentru pacienţii care necesită investigaţii care nu pot fi făcute în spitalele noastre, din lipsa dotării, respectiv computer tomografie şi RMN. Acest lucru înseamnă şi foarte mult timp pierdut, nu numai pentru deplasare, cât mai ales pentru staţionarea în respectivele locaţii unde ajunge bolnavul. "Astăzi (n.r. marţi, 25 august), 4 ambulanţe sunt imobilizate la Galaţi şi stau acolo aşteptând finalizarea investigaţiilor pacienţilor", a precizat dr. Rizea. Cât despre finanţare, aceasta se face conform contractului încheiat cu CJAS, circa 90%, iar diferenţa provine din contractele cu spitalele. "Relaţia cu Casa a fost foarte bună, ne-au înţeles, ba chiar în ultima vreme, cu toate problemele de finanţare care au fost în toată ţara şi în judeţul nostru, au căutat să ne acorde finanţare în limitele omeneşti posibile", a declarat managerul SAJ. Din cauza problemelor financiare pe care le au unităţile spitaliceşti, acestea au acumulat datorii către SAJ pentru serviciile prestate, de circa 2 miliarde de lei.




Categorie articol: 

Comentarii