Mergi la conţinutul principal

De ce tac oamenii de afaceri?

La Braila, practica ultimilor 10 ani demonstreaza ca atunci cind este vorba despre bani publici, majoritatea licitatiilor nu se cistiga corect. Fie ca este vorba despre asa-zisele licitatii prin cerere de oferta, cu plic inchis, cu strigare sau on-line, "specialistii", vorba omului de afaceri Marius Gaitan, au gasit metode de viciere a rezultatelor, astfel incit sa se inscrie cine vrea, dar sa cistige cine trebuie. Iata si citeva exemple: la licitatiile prin cerere de oferta primesc invitatii doar anumite firme, la cele cu plic inchis fie li se transmite eventualilor doritori sa nu se bage ca "nu-i loc", daca vor sa aiba vreo sansa altadata, fie se anuleaza licitatiile, daca nu iese cine s-a stabilit. La cele cu strigare, de regula se merge pe mina interlopilor, "angajati" sa-i intimideze pe cei care vor sa mearga pina la capat, astfel incit sa se potoleasca inainte de a cistiga. In fine, cind e vorba de achizitii publice on-line, ca de exemplu pentru Programul Lapte - Corn, se face mai intii o selectie de oferte de catre o comisie de pe plan local si abia apoi se intra in licitatia propriu-zisa. Astfel ajung sa fie scoase din joc marci de talie, gen "Dorna", si sa ramina in licitatie firme gen "Risk". Apropo, aceasta societate nici macar n-are case de marcat la toate magazinele de produse alimentare, iar Garda Financiara nu vede, n-aude. Sigur, aceste manevre se fac in cazul licitatiilor atractive pentru anumite grupuri de interese, de regula atunci cind e vorba de sume importante din banul public. Mai grav este ca, cel putin in cazul Brailei, au fost si situatii in care licitatii organizate de Bucuresti s-au dovedit devastatoare, realmente, pentru orasul nostru, fiind vorba de bani comunitari. E cazul Parcului Industrial si al canalizarii din Chercea. Sa mai amintim si faptul ca in spatele firmelor care cistiga licitatiile se ascunde o armata de subcontractori, plini de datorii la stat, si tabloul este complet. Culmea este ca, desi aceste practici au devenit uzuale, abia acum doi oameni de afaceri au hotarit sa rupa tacerea si sa-si spuna, fiecare in felul lui, opinia pe aceasta tema. Este vorba despre Gheorghe Puscasu, patronul firmei "Construct P&G", si Marius Gaitan, patronul SC "Procons". Punctual, cei doi oameni de afaceri acuza lipsa de transparenta in organizarea licitatiilor atit la Primarie cit si la Consiliul Judetean si faptul ca presedintele CJ trage sfori pentru propriile firme sau ale apropiatilor. Acuzatii extrem de grave, care merita toata atentia. Ei bine, intrebati ce parere au pe aceasta tema, majoritatea parlamentarilor braileni dau vina tot pe oamenii de afaceri, acuzindu-i ca tac. Cu doua exceptii: liberalii platformisti Dan Sabau si Gabriel Sandu, care se arata convinsi de adevarul spuselor celor doi patroni si chiar le iau apararea. "Oamenii de afaceri sint singurii care ar putea sa dezvolte Braila. Dar lor li se pun bete-n roate", declara deputatul Gabriel Sandu. "Cabinetul senatorial PNL se va sesiza. Voi verifica personal acest lucru", a promis si senatorul Dan Sabau. Ceilalti alesi, indiferent ca accepta sau nu adevarul rostit de Puscasu si Gaitan, considera ca o vina o poarta si patronii care se simt nedreptatiti pentru ca nu sesizeaza organele abilitate. "Daca sint furati, sa anunte. Dar daca tac, eu ce concluzie sa trag de aici?", se intreaba deputatul PSD Mihai Tudose. Un posibil raspuns la intrebarea lui Tudose este urmatorul: patronii care pierd pe nedrept licitatiile tac ca sa nu se trezeasca si cu alte bete-n roate, de pilda binecunoscuta hartuiala cu controalele de tot soiul. Un alt posibil raspuns ar fi acela ca n-au incredere in institutiile abilitate ale statului. In acest caz, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, la care vicepresedinte este braileanul Corneliu Burada (PD), sau Politia. Pai, ce a cistigat firma care a sesizat ANRMAP cu privire la licitatia de la CET? Nimic. Ce a cistigat firma care a sesizat aceeasi institutie cu privire la licitatia pentru Programul Lapte-Corn? Tot nimic. Mai mult, aceasta institutie dovedeste aceeasi opacitate ca si Primaria si Consiliul Judetean din Braila. Cel putin asta a constatat ziarul nostru in colaborarea cu ANRMAP. Cit priveste Politia, sint sesizari ale primarului Cibu si ale viceprimarului Daniela Vasioiu care zac de luni de zile prin fisete, asa ca nu e cazul sa ne miram ca patronii nu au incredere ca aceasta institutie le va face dreptate. Iata de ce oamenii de afaceri prefera sa inghita si sa mearga mai departe in speranta unor vremuri mai drepte si mai bune, caci ei trebuie sa-si produca propriile salarii si pe cele ale angajatilor, in vreme ce parlamentarii, ca ploua sau ninge, ca fac treaba sau dorm in Parlament, isi iau la timp zecile de milioane lunar, cel putin 4 ani.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro