Expresia "A nimerit orbul Brăila..." face parte din vocabularul uzual al românilor din toată ţara. Cum de a ajuns orbul respectiv să nimerească tocmai Brăila nu se ştie cu foarte mare exactitate. Explicaţia care a circulat multă vreme în legătură cu originile acestei expresii era de-a dreptul măgulitoare pentru oraşul nostru. Astfel, se spunea că Brăila are o sistematizare urbană atât de bine făcută încât străinilor le este imposibil să se rătăcească pe străzile oraşului. Iar dacă ne uităm pe hărţile vechi observăm că, într-adevăr, felul cum sunt trasate străzile din zona centrală a oraşului este unic în România. De altfel, Brăila este celebră pentru arterele sale în formă de evantai, care pornesc şi se opresc la Dunăre.
După cum ştiţi deja, cotidianul nostru a lansat, recent, o campanie de presă "Asanaţi Centrul Vechi!", menită a susţine iniţiativa "Brăila - Capitală Culturală Europeană 2021". Ne-am propus ca prin ea să evidenţiem principalele probleme cu care se confruntă comunitatea şi care, în opinia noastră, îngreunează finalizarea favorabilă a acestui demers. Totuşi, sunt şi lucruri bine făcute în Brăila, inclusiv în Centrul Vechi, cum ar fi clădiri bine conservate ori bine reabilitate, adevărate puncte de atracţie pentru localnici şi nu numai. Aşa că, ne-am gândit, poate, n-ar fi rău să le popularizăm şi pe acestea. Astăzi vă vom prezenta sistematizarea Centrului vechi, unică în România.
"Acest plan de urbanism a fost gândit şi pus în operă de un militar"
Planul care a stat la baza sistematizării de astăzi a oraşului a fost gândit de generalul rus Pavel Kiseleff care, în 1830, după eliberarea de sub ocupaţia turcească, a decis demolarea din temelii a fostei raiale şi construirea unei urbe noi, după cele mai moderne norme ale epocii.
"A contat mult faptul că acest plan de urbanism a fost gândit şi pus în operă de un militar, ce s-a folosit de instrumente topografice pe care doar o armată foarte bine dotată putea dispune în acea perioadă. Străzile au fost gândite în aşa fel încât să poată fi folosite în scopuri militare", spune arhitectul Marian Pascu, fost coordonator al Direcţiei de Urbanism din cadrul Consiliului Judeţean Brăila.
Oraşul a fost, practic, reconstruit din temelii începând din 1830, după ce a fost eliberat de armata rusă de sub ocupaţia turcească, ce dura de mai bine de trei secole. „În 1834 a fost definitivat planul de sistematizare făcut din ordinul guvernatorului Pavel Kiseleff, de către baronul austriac Berocyn, arhitect cu grad de căpitan. Planul a fost aprobat de domnitorul Grigore Ghica, în 1835. Conform acestui plan, tot oraşul vechi, din fosta raia turcească, a fost demolat. În noul oraş, centrul pornea din ceea ce se numea Piaţa Centrală, actuala Piaţa Traian, cu trei străzi radiale: Str. Iaşi, actuala Calea Galaţi, ce făcea legătura cu Moldova, Str. Kiseleff, devenită mai târziu Regala, şi Calea Călăraşilor, care şi-a păstrat numele până în prezent.
Limita de atunci a oraşului se oprea la aşa-numitul Bulevard, o arteră largă, semicirculară, actualul bulevard Alexandru Ioan Cuza. Dincolo de acesta era fostul şanţ de apărare, pe care s-a aşezat viitoarea stradă Unirii. Pornind de la acest nucleu, sistematizarea oraşului a continuat până în 1900, trasându-se străzi concentrice, paralele - Plevnei, Rahovei, Ştefan cel Mare, Mihai Bravu - , care încep şi se opresc la Dunăre şi care dau o formă unică acestui oraş. În 1900, limita oraşului era trasată de linia de cale ferată", ne-a explicat consilierul local Ionel Alexandru, în calitatea sa de profesor de istorie.
Explicaţia celebrului lingvist Alexandru Graur
Filologii găsesc, însă, o altă explicaţie pentru originile expresiei "A nimerit orbul Brăila. „Iniţial s-a crezut că expresia aceasta numea uşurinţa cu care un străin se poate descurca în Brăila, un oraş cu străzile principale în semicerc şi trei-patru străzi radiale. Lingvistul Alexandru Graur a explicat însă că avem de-a face cu o extindere a unei expresii cunoscute în lumea medicală «A cunoscut orbul Braille» care, prin dezvoltarea unei etimologii populare, a ajuns la cunoscuta expresie de azi «A nimerit orbul Brăila»", ne-a explicat prof. dr. Viorel Mortu, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Brăila.
Louis Braille, inventatorul sistemului de scriere pentru nevăzători s-a născut în 1809, în Franţa. În urma unui accident petrecut la o vârstă fragedă, în atelierul de pielărie al tatălui său, Louis Braille şi-a pierdut vederea. La doar 16 ani, Braille avea să inventeze alfabetul care îi poartă numele, ale cărui litere sunt compuse din puncte ieşite în relief, ce pot fi simţite cu ajutorul degetelor. Se pare că alfabetul pentru nevăzători a pătruns destul de repede în Ţara Românească, iar orbii care căutau librăriile de unde puteau procura lucrări scrise în acest sistem întrebau „Unde este Braille?".
„Fiindcă nu toţi văzătorii ştiau franţuzeşte, nici toţi nevăzătorii care întrebau, numele firmei s-a românizat în... Brăila, mult mai familiar şi mai uşor de pronunţat. Despicând firul în patru, găsim prima atestare a acestei expresii în cartea «Povestea vorbii», de Anton Pann, apărută în anul 1847. Astfel, în capitolul «Despre învăţătură», autorul scrie: Cine întreabă nu greşeşte. Orbul cu întrebarea a nimerit Brăila", menţionează jurnalistul Adrian Bucurescu, într-un articol publicat pe site-ul TheEpochTimes România.
O altă explicaţie a expresiei „A nimerit orbul Brăila" ţine de faima de mare port dunărean pe care o avea oraşul la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX. Astfel, se spune că oricine, chiar şi orbii, puteau ajunge la Brăila călcând pe dâra de cereale scursă din carele ce mergeau spre portul de la Dunăre.
Mai puţin flatantă pentru brăileni este explicaţia cum că în oraşul nostru se consumă atât de multe seminţe de floarea soarelui, încât şi un orb ştie că a intrat în oraş când începe să simtă „covorul" de coji sub tălpi. Acesta este, însă, doar un banc care circulă pe internet dar care, din păcate, cam are corespondenţă în realitate, în special în zilele călduroase de vară, când mai toate zonele de promenadă ale oraşului sunt invadate de spărgătorii de seminţe.
