Curtea Internationala de Justitie are, in acest moment, trei membri din Africa, trei din Asia, doi din America Latina, cinci din Europa de Vest plus Canada, SUA, Australia, Noua Zeelanda, doi din Europa de Est. Toti au fost de acord ca Insula Serpilor trebuie sa aiba un efect minim in delimitarea maritima: sa nu fie considerata punct de baza in definirea tarmului Ucrainei, sa nu influenteze cursul liniei de delimitare si sa obtina o apa teritoriala de numai 12 mile marine. De regula, exista cel putin doua sau trei opinii separate ale judecatorilor. Acestia trebuie sa isi motiveze votul contrar majoritatii, iar argumentele lor sunt publicate in decizia finala. In dosarul Romania versus Ucraina, nu a fost cazul, intrucat s-a intrunit, dupa patru luni de deliberare, o unanimitate. In afara faptului ca aceasta decizie este cea cu numarul 100 din istoria CIJ, solutia din procesul Romaniei reprezinta ultima hotarare adoptata de Rosalyn Higgins, presedinta de origine britanica a Curtii. Higgins, care a fost unicul judecator femeie din componenta actuala a CIJ, se va retrage din functie. Cel mai important punct castigat de Romania in acest proces a fost ca Insula Serpilor nu a fost considerata circumstanta speciala si nu a fost luata in considerare drept punct de baza pentru delimitare. Ucraina incercase sa convinga Curtea sa considere Insula Serpilor drept "tarm", fapt care ar fi extins cu mult zona care revenea acestei tari. De asemenea, Curtea a retinut ca Insula Serpilor este situata la 20 de mile marine nord fata de tarmul Ucrainei, astfel ca orice platou continental si zona exclusiva generate de aceasta formatiune nu pot depasi efectele generate de tarmul Ucrainei, adica o mare teritoriala de 200 de mile. Concret, Insula Serpilor a primit un efect juridic minim, caracteristic unei formatiuni stancoase nelocuibile - asa cum argumentase Romania. Transpus intr-un limbaj mai putin tehnic, Romania a pierdut numai "un colt" din ceea ce isi propusese sa castige. Practic, Romaniei ii revine intrega zona in disputa, mai putin coltul nordic, care reprezinta 21% din cei 12.000 de kilometri patrati la care aspira. Testul de proportionalitate arata ca aceasta decizie este echitabila, intrucat raportul dintre tarmurile Romaniei si Ucrainei este de 1:2,8 iar raportul dintre zonele delimitate este de 1:2,1. Agentul Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu, s-a aratat multumit de decizia CIJ.
