Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Cum s-a rezolvat problema câinilor vagabonzi acum 100 de ani

• publicist, om politic şi avocat, primarul Brăilei, Christodul I. Suliotis, a emis mai multe ordonanţe pentru a-i determina pe concitadini să păstreze curăţenia oraşului • brăilenii erau obligaţi să pună botniţe patrupedelor şi să depoziteze cadavrele în locuri special amenajate

 

Jurist şcolit în universităţile din Paris, Bruxelles, Geneva şi Berlin şi deputat în Parlamentul României, Christodul I. Suliotis (n. 3 martie 1854-d. 14 octombrie 1908, Brăila) a fost, în două rânduri, primar al Brăilei.

Suliotis a luat în serios problema câinilor vagabonzi, după ce a petrecut mai mulţi ani în marile capitale ale Europei, în condiţiile în care Brăila era cel mai de seamă port al României, iar oraşul mişuna de marinari străini, samsari şi amploaiaţi. El a emis, în anul 1905, pe când era primar al Brăilei, mai multe ordonanţe pentru a-i determina pe concitadini să păstreze curăţenia oraşului şi să nu lase câinii slobozi pe străzi. Suliotis i-a obligat pe cei care deţineau câini să-i scoată la plimbare doar cu botniţă. În caz contrar, animalele erau confiscate, iar stăpânii siliţi să achite câte 2 lei/animal, ca să-l poată recupera de la hingheri. Mai mult, brăilenii care aruncau cadavrele animalelor pe străzi sau la marginea oraşului, erau “daţi judecăţei”. Adică se pomeneau cu dosar penal.

“Din timpii cei mai depărtaţi, distrugerea cadavrelor a preocupat toate popoarele. Se ştie cât de vătămător este sănătăţii publice lăsarea cadavrelor sub cerul liber. Ele infectează aerul de respirat şi suprafaţa pământului, pe unde pasc vitele sau se cultivă plantele de tot soiul şi pe care le consumă omul în stare crudă, cum ar fi salatele (…) Tot astfel, întâlnim pe marginile şoselelor, de multe ori, tot felul de stârvuri, provenind de la animale care au murit de cele mai virulente boli, cum ar fi dalacul şi, mai târziu, tot pe acel loc, vedem păscând vitele celui dintâi venit căruţaş, care a dejugat, pentru a se odihni de povara sa”, se precizează în Ordonanţa Primăriei Oraşului Brăila din 31 martie 1905, semnată de Christodul I. Suliotis, primul gospodar al urbei. 

La acea dată, Brăila dispunea de un cuptor pentru ars deşeurile menajere, iar primarul îi îndemna pe cetăţeni să ducă acolo cadavrele de animale, să fie arse, sau să anunţe imediat autorităţile, ca să prevină apariţia unor “cazuri de epizootii”. Încă din secolul al XIX-lea, oraşul avea, de asemenea, un “cimitir al animalelor”, iar pedepsele pentru cei care nu respectau legile referitoare la carantină şi la prevenirea îmbolnăvirilor erau deosebit de aspre. Slavă Domnului, Brăila a fost, în general, ferită de molime, în condiţiile în care holera, tifosul exantematic, variola şi chiar ciuma făceau ravagii în alte porturi ale Asiei şi Europei. 

Reputat publicist, om politic şi avocat român, Christodul I. Suliotis a fost liderul conservatorilor democraţi din oraşul Brăila. Studiile secundare le-a făcut la Bucureşti, iar pe cele universitare la Paris şi Bruxelles. Licenţiat al Facultăţii de Drept din Paris (1873), doctor în Drept al Universităţii din Geneva, cu teza “Des droits des enfants nes hors mariage en droit romain, droit francais” (“Drepturile copiilor născuţi în afara căsătoriei în dreptul roman şi în dreptul francez”, 1879), brăileanul Suliotis şi-a luat doctoratul şi în Litere, de data aceasta la Universitatea din Berlin. A ocupat, pe rând, funcţiile de procuror la Parchetul Brăila (1873-1874), procuror şi prim-procuror la Parchetul Galaţi (1874-1879), precum şi avocat. A fost, de asemenea, în două rânduri, deputat în Parlamentul României şi de două ori primar al Brăilei.

Christodul I. Suliotis a publicat mai multe manuale elementare de drept public (“Elemente de drept administrativ”, 1881; “Elemente de drept constituţional”, 1881; “Le droit naturel ou philosophie du droit” - “Dreptul natural sau filosofia dreptului”,1883 etc) şi un studiu asupra reformei judiciare de la sfârşitul secolului al XlX-lea (“La reforme judiciaire en Roumanie”, 1890). Autor al unei ample biografii, în două volume, a omului politic Nicolae Blaremberg (“Nicolae Blaremberg. Omul şi faptele lui”, 1894-1895), Suliotis a fost colaborator la revistele “Dreptul”, “Convorbiri Literare”, “Revista Literară” şi “Journal du droit international” (Paris.) A fost, de asemenea, fondator al ziarelor “Curierul român” (din care au apărut 99 de numere, de la 20 august/1 septembrie până la 18/30 decembrie 1881) şi “Conservatorul democrat”.

Casa fostului primar al Brăilei, Christodul Suliotis, a fost una dintre cele mai frumoase clădiri din oraşul nostru. Imobilul este monument istoric şi se află în Centrul Vechi, vizavi de Grădina Mare. Mai trebuie spus că reputatul jurist şi om politic brăilean este înmormântat la Cimitirul “Sf. Constantin”, în dreapta aleii principale.  

 

 




Categorie articol: 

Comentarii