Cel mai mare beneficiu obţinut de România în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional este faptul că instituţia şi-a asumat rolul de coordonator al politicilor economice, a lămurit lucrurile guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, referindu-se la necesitatea unei politici economice corect dozate, în condiţiile în care reformele structurale continuă să fie întârziate.
„Cu ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult FMI, ca să dau şi eu un verdict după atâţia ani de colaborare cu ei? Faptul că mixul de politici a avut o anumită consistenţă. Pentru că noi nu prea vorbim între noi, avem probleme de feudalism târziu, să spun aşa. Şi ei mergeau din loc în loc, de la instituţie la instituţie şi spuneau „stai domnule, că ce faci aici nu prea se leagă cu ce face celălalt", a explicat Isărescu. În opinia sa, reformele structurale sunt, în continuare, cele mai întârziate, iar a încerca să contracarezi efectele acestor întârzieri cu pârghii fiscale sau monetare poate duce la probleme mai mari.
„Cele mai intârziate sunt reformele structurale. Degeaba încerci să apeşi pe pârghii fiscale sau monetare, de la un anumit punct încolo e ca şi cum ai lua în exces un medicament în ideea că îl compensezi pe altul. Nu! Dacă dozajul nu este bun, mai faci o intoxicaţie sau ceva mai rău", a explicat Isărescu.
Dozajul, mai important decât medicamentul
Potrivit guvernatorului BNR, dozajul dintre măsurile de politică economică este mult mai important decât fiecare măsură în parte. „Dozajul este mai important decât medicamentul. Cred că este foarte tare această remarcă şi pentru politica economică. Dozajul între diverse elemente de politică monetară combinate cu diverse instrumente de politică fiscală. Acest dozaj este mai important decât orice altă măsură de politică monetară sau fiscală", a arătat guvernatorul BNR.
El a mai spus că trebuie întărită şi legătura dintre politici şi piaţa muncii, care, de asemenea, par destul de îndepărtate.
Este nevoie de un nou acord cu Fondul ?
„Nu este vorba de vrut sau nevrut! Primul pas este să închidem actualul acord în bune condiţii, pentru că, altfel, orice discuţie pe un nou acord nu poate să înceapă. Dacă acest lucru se întâmplă în toamnă, atunci putem să vedem exact dacă România are nevoie de un nou acord, dar nu în aceleaşi condiţii, ci, poate, eventual pe modelul polonez, care este mult mai flexibil şi cu alt impact. Dar este o discuţie care se va purta dacă acest acord în derulare se va închide cu succes", a răspuns ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici.
În schimb, majoritatea băncilor din România consideră oportună continuarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional din perspectiva stabilităţii financiare.
