În ce ne priveşte, premierul tocmai ne-a dat asigurări că Guvernul şi Banca Naţională stau cu ochii pe Italia, sperând ca situaţia să rămână sub control şi că Guvernul de la Roma va putea să-şi achite datoriile. Într-o vreme, câteva procente bune din PIB de acolo veneau, sub formă de bani lichizi trimişi de românii plecaţi la muncă familiilor rămase acasă. Situaţia s-a schimbat, iar în ultima săptămână, pe fondul turbulenţelor financiare, şeful Guvernului de la Bucureşti a tot repetat, parcă felicitându-se singur, că "avem avantajul că ne-am făcut încă de anul trecut mare parte din teme pentru a asigura echilibrul bugetar şi stabilitatea financiară a ţării". "Temele" continuă totuşi şi anul acesta: numai de la Administraţie şi Interne vor fi nevoiţi să plece câteva mii de angajaţi, alte mii de la Poşta Română primind promisiunea că vor fi redistribuiţi în noi structuri ale instituţiei, care pare decisă să se lanseze în forţă pe piaţa bancară şi în domeniul asigurărilor.
Scenariile pentru evoluţia situaţiei în viitorul apropiat sunt împărţite, după cum şi opiniile economiştilor. Adică, pe ansamblu, nu se ştie nimic. În schimb, de la nivel individual se întrevede orice: revenirea crizei, stagnare fără perspectivă sau continuarea îmbunătăţirii lente a climatului economic şi financiar. Cei mai optimişti spun chiar că România va fi unul dintre polii de creştere, susţinut de întoarcerea investitorilor, dar probabil că vom mai avea de aşteptat ca să fim siguri. În definitiv, avem şi noi handicapul nostru incontestabil: alegerile de anul viitor.
