Cind un geniu adevarat apare pe lume, il vei cunoaste sigur dupa un semn, anume ca toti imbecilii se vor uni intr-o conjuratie impotriva lui. Asa spunea Jonathan Swift, autorul "Calatoriilor lui Gulliver", si probabil ca asa stateau lucrurile in partea de lume in care a trait el. Poate ca asa stau lucrurile in tot universul. Pe la noi, insa, pe unde geniile, se pare, se nasc mai rar, imbecilii - si vom intelege prin acest termen antonimul cuvintului geniu - nu prea au ce face. O perioada, pesemne, s-au tot scobit in nas, au facut comicarii, bisnita ori bisnisuri, s-au jucat de-a francmasonii, de-a patronii ori au guitat in fata camerelor TV. Asta pina cind lumina reflectoarelor le-a declansat delirul mistic. Pina cind le-au tiuit trompetele in urechi si vocile alea le-au strecurat draci in spiritele slabe, in sufletele peste care scoala a trecut nelasind decit amintirea pauzelor si a vacantelor. Atunci s-a produs declicul. Si le-a venit in cap ca ei sint buricul pamintului. Trimisul Domnului. Alesul. Cel caruia ii este destinat sa salveze neamul, sa indrepte lumea, sa-i pedepseasca pe cei rai. Pe necredinciosi ori pe natingi. Ca au menirea scrisa cu litere de aur in Cartea Vietii.
Si imbecilii au invatat sa zimbeasca. Au invatat sa pozeze, sa dea din cap, sa ridice cite o sprinceana.
Si desi par caricaturile macabre ale unor lorzi englezi, au farmec. Si desi au limba umflata de injuraturi, au farmec. Si desi au creierii limpezi ca apa de izvor, au farmec. Si desi au miliarde agonisite ilegal, au farmec. Cind vorbesc, lumea ride. Ride si cind injura. "Fa, zdreanto!" Cum sa nu rizi la dulcegarii ca aceasta? Imbecilii sint pe val. Si-au luat sabia si au plecat la razboi.
In PSD-ul prostanacului, Primarul Care este a mai inhatat o bucata mare din cascavalul rinced al opozitiei si, conform ultimelor sondaje, PNG-ul lui Gigi Becali va intra in Parlament. Unora le vine sa rida. Eu ma gindesc insa, ca, la un moment dat, scuzata fie-mi comparatia, si de Hitler ridea lumea. Alt imbecil minat de delirul mistic al predestinarii.
Cit de departe credeti ca poate ajunge un nebun?
Si imbecilii au invatat sa zimbeasca. Au invatat sa pozeze, sa dea din cap, sa ridice cite o sprinceana.
Si desi par caricaturile macabre ale unor lorzi englezi, au farmec. Si desi au limba umflata de injuraturi, au farmec. Si desi au creierii limpezi ca apa de izvor, au farmec. Si desi au miliarde agonisite ilegal, au farmec. Cind vorbesc, lumea ride. Ride si cind injura. "Fa, zdreanto!" Cum sa nu rizi la dulcegarii ca aceasta? Imbecilii sint pe val. Si-au luat sabia si au plecat la razboi.
In PSD-ul prostanacului, Primarul Care este a mai inhatat o bucata mare din cascavalul rinced al opozitiei si, conform ultimelor sondaje, PNG-ul lui Gigi Becali va intra in Parlament. Unora le vine sa rida. Eu ma gindesc insa, ca, la un moment dat, scuzata fie-mi comparatia, si de Hitler ridea lumea. Alt imbecil minat de delirul mistic al predestinarii.
Cit de departe credeti ca poate ajunge un nebun?
