Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

CRIZA Lapte-Corn

• mai e puţin până la vacanţa de iarnă şi elevii brăileni tot nu primesc lapte şi corn • la cum se mişcă lucrurile, nici după sărbători pachetul cu produse subvenţionate de Guvern nu va ajunge la copii • abia prin februarie anul viitor se preconizează că va începe distribuirea lor • licitaţiile pentru atribuirea contractelor de furnizate a celor două produse sunt ţinute în loc din cauza contestaţiilor • Brăila se află printre ultimele judeţe din ţară în care şcolarii nu beneficiază nici acum de Programul “Lapte-Corn”

 

Au trecut trei luni de la începerea anului şcolar dar copiii din unităţile de învăţământ brăilene nu primesc nici acum corn şi lapte, iar la cum se mişcă lucrurile, nici la anu', după vacanţa de sărbători, nu le vor primi. De altfel, nici mărul nu a ajuns încă pe băncile elevilor. Cel mai recent termen dat de conducerea Consiliului Judeţean privind distribuirea integrală a celor trei produse este februarie 2017, adică în al doilea semestru. Când este întrebată de vinovaţii pentru această întârziere autoritatea locală arată cu degetul spre agenţii economici care fac contestaţii după contestaţii şi ţin lucrurile în loc. Iar până nu se rezolvă aceste contestaţii, slabe şanse să înceapă distribuirea produselor lactate şi de patiserie. Şi cum veştile rele nu vin niciodată singure, judeţul nostru se află printre ultimele din ţară unde programul “Lapte-corn” nu a fost demarat în şcoli. Din păcate, nu este pentru prima dată când Consiliul Judeţean are probleme cu programul “Lapte – Corn”: în anul şcolar 2014-2015, elevii n-au avut cu ce să bea laptele pentru că produsul de patiserie - cornul a început să fie distribuit în şcoli abia în luna aprilie, când mai erau câteva luni şi se intra în vacanţa mare. Cum abia în februarie anul viitor se preconizează că lucrurile vor intra pe un făgaş normal, dacă între timp mai apar contestaţii, e posibil ca autorităţile brăilene să-şi bată propriul record.

Mai e puţin şi vine Moş Crăciun, însă cornul şi laptele tot nu va ajunge la şcolarii şi preşcolarii din Brăila, judeţul nostru fiind printre ultimele din ţară în ceea ce priveşte distribuirea acestor produse. De altfel, nici la programul “Mere în şcoli” situaţia nu a avansat, şi aici lucrurile mergând la fel de lent. Reprezentanţii Consiliului Judeţean spun că sunt “legaţi” de mâini şi nu pot finaliza licitaţiile atât timp cât legislaţia le dă firmelor dreptul să facă contestaţii peste contestaţii. Nici măcar varianta unei atribuiri directe până la stabilirea furnizorilor nu poate fi o soluţie pentru că asta ar putea lăsa loc de interpretări. Dar nu doar contestaţiile ţin în loc demararea Programul “Lapte-corn”, ci şi faptul că acesta a fost lansat cu întârziere, mai exact, licitaţiile au fost anunţate cu două săptămâni înaintea începerii cursurilor. De ce? Din vina noii conduceri a Consiliului Judeţean.

Consiliului Judeţean i-a fost alocată pentru acest an şcolar suma de 5,6 milioane lei plus TVA, din care 3,9 milioane lei componenta “Lapte” şi 1,7 milioane pentru componenta “Corn”. Până acum ar fi trebuit să ajungă pe băncile copiilor produse lactate, însemnând lapte UHT, lapte pasteurizat sau iaurt şi produse de panificaţie (corn sau biscuiţi). Conform unei statistici a Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila, anul acesta ar trebui să beneficieze de acest program 30.417 preşcolari şi şcolari din unităţile de învăţământ de stat şi private, 15.003 din municipiu şi 15. 414 din judeţ. În anul şcolar trecut au fost 31.825 beneficiari, iar în anul şcolar 2014 - 2015 au fost 34.353 de beneficiari. Cu alte cuvinte, numărul şcolarilor şi preşcolarilor beneficiari este în scădere de la an la an.

 

Chiriac: “Sperăm ca în februarie să avem toate cele trei produse”

Chestionat în privinţa programului guvernamental, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, a indicat luna februarie a anului viitor drept posibil termen de începere a distribuirii celor trei produse în şcoli (lapte, corn şi fructe). Oficialul a spus că până acum s-a finalizat partea tehnică la componenta “Corn” şi că s-au demarat procedurile pentru componenta “Lapte” şi “Măr”. 

Din câte am înţeles s-a finalizat partea tehnică. Adică ce gramaj are, cum trebuie să fie cornul etc. S-au cramponat foarte mult experţii de la ANRMAP (n.r - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) şi de asta s-a întârziat. Sper să intrăm în faza de licitaţie pe preţ şi atunci o finalizăm. Eu sper că luna asta finalizăm absolut tot şi intrăm pe partea de corn. Pentru componenta lapte am primit hârtie că putem demara procedura separat, că erau două segmente. Am semnat caietul de sarcini. Deja e publicată pe SEAP, i-am dat drumul şi la partea de lapte, că era partea de corn şi partea de lapte. Iar partea de măr este şi ea lansată pe SEAP. Eu sper să ne mişcăm mai repede decât am făcut-o la corn, pentru că avem experienţă pe actuala legislaţie care este pur şi simplu îndoielnică. Vreau să ne mişcăm mai repede şi sper ca până la finalul lunii ianuarie să terminăm şi laptele şi mărul şi să intrăm în 1 februarie absolut cu toate cele trei produse”, a declarat Chiriac

Întrebat de reporterii “Obiectiv - Vocea Brăilei” dacă nu se poate face o atribuire directă până la organizarea licitaţiei propriu-zise, astfel încât să nu se mai întârzie aşa mult cu acest program, preşedintele CJ a spus că este exclusă o astfel de variantă. “Sunt timpii aceştia morţi. Mi-aş dori să nu mai fie aşa, dar nu voi face sub nicio formă prin încredinţare directă. Nu ne permite legea, dar nici n-aş vrea să existe suspiciuni. Pentru că a fost un control de la ANRMAP exact pe încredinţarea directă care s-a făcut anul trecut”.

Pentru ca anul viitor să nu mai existe astfel de situaţii, şeful judeţului s-a gândit că soluţia cea mai bună ar fi ca programul să fie lansat mai devreme, iar distribuirea alimentelor să se facă printr-un acord cadru.

“Am zis că următoarea procedură pentru anul 2017-2018 o vom porni din luna aprilie ca undeva în august să o terminăm. Şi o s-o facem pe nişte estimări chiar dacă Inspectoratul Şcolar Judeţean nu o să dea acele documente. O să facem estimările. Mi-aş dori foarte mult şi o să mă interesez că o să avem destul de mult timp pentru a face un acord cadru, ca să prind şi anul şcolar 2018-2019. Tot pe nişte estimări, pentru că sumele variază în funcţie de numărul de copii care sunt în clasele respective. În rest, partea tehnică cred că o să rămână la fel”, a explicat preşedintele CJ.

 

Canciu: “Atribuţiile noastre se rezumă la calitatea programului”

Nici conducerea ISJ Brăila nu poate interveni astfel încât cornul, laptele şi mărul să ajungă mai repede la copii. “Problema este a Consiliului Judeţean. El este beneficiarul, el achiziţionează programul, noi pur şi simplu ne implicăm în furnizarea lui. Noi nu avem nicio putere să intervenim în vreun fel să mişcăm lucrurile mai repede. Noi ne implicăm în toate controalele noastre în şcoli, cum se depozitează, cum se distribuie la copii, dar mai mult noi nu putem. Atribuţiile noastre se rezumă la calitatea programului. Nu ştiu când va începe distribuirea produselor, noi primi nişte termene, dar mai multe detalii nu am în acest moment. Ştiu că au mai fost situaţii în care s-a întârziat destul de mult cu programul. A fost un an în care s-a dat foarte târziu cornul că au fost contestaţii şi para-contestaţii”, a declarat Cătălin Canciu, inspector şcolar general.

 

Istoria se repetă?

Dacă e să privim în urmă, vom observa că nu este pentru prima dată când laptele şi cornul ajung foarte târziu în unităţile de învăţământ din Brăila. În anul şcolar 2014-2015 elevii au aşteptat şapte luni până să primească ambele produse. Ei au primit iniţial laptele, însă cornul a ajuns abia în luna aprilie 2015, când mai erau două luni până la încheierea cursurilor. La acea dată, Consiliul Judeţean Brăila, condus de preşedintele interimar Viorel Mortu, a lansat procedura anuală privind achiziţia pachetului lapte-corn la începutul lunii iulie 2014, în august fiind programată deschiderea ofertelor. Şi atunci, ca şi acum, problemele au apărut din cauza contestaţiilor înregistrate în cadrul procedurii de atribuire. La componenta “Lapte” nu au fost probleme, pentru că a fost un singur ofertant înscris la licitaţie, Firma “Risk” care a şi câştigat contractul în valoare de 4 milioane lei. În ceea ce priveşte componenta “Corn”, unde valoarea contractului era de 2 milioane de lei, procedura s-a blocat pe fondul contestaţiilor depuse de cele trei firme înscrise la licitaţie: “Management Objectives” Bucureşti, având asociată firma “Vel Pitar” Râmnicu Vâlcea şi subcontractant SC “Velrom” Târgovişte, firma brăileană “Risk Com” SRL şi asocierea “Voipan Sil” Câmpina - “Eden Garden” Plopeni.
Programul a fost lansat cu întârziere şi în anul şcolar 2015-2016, mai precis, cu o lună înainte de începerea cursurilor, iar licitaţiile au fost programate în a doua jumătate a lunii octombrie 2015. Pentru ca pachetul să ajungă la copii încă din primele zile de şcoală, Viorel Mortu a venit cu o soluţie de moment şi a făcut atribuire directă până la licitaţia propriu-zisă. În anul şcolar precedent, valoarea programului a fost de 4,25 milioane lei plus TVA.

 

„Lapte – Corn”, o afacere profitabilă pentru „Risk”

O scurtă trecere în revistă a contractelor din anii anteriori pe programul guvernamental “Lapte-Corn” arată că SC “Risk Com”, una dintre afacerile familiei Rădulescu, a câştigat ani la rând bani frumoşi pe acest segment. De exemplu, pentru anul şcolar 2004-2005, firma a încasat din bani publici un milion de euro pentru laptele şi cornul distribuite zilnic în şcolile din municipiu şi judeţ. Şi în anul următor suma a fost aceeaşi, abia în sezonul 2006 – 2007 înregistrându-se o creştere: un pot total de 1,1 milioane de euro. În următorul an plusul a fost mai mare, ajungându-se la o valoare de 1,3 milioane de euro, iar în anul şcolar 2008 - 2009 a fost de 1,6 milioane euro, cu precizarea că în acel an Guvernul a dat undă verde pentru acordarea pachetului şi elevilor de gimnaziu, ceea ce a presupus un supliment de circa 300.000 de euro. Pentru anul 2009 -2010 potul a crescut la 1,7 milioane de euro, în contextul în care valoarea unui pachet a fost de 1,17 lei cu tot cu TVA, valoare neschimbată şi în anul şcolar 2010 – 2011. Şi în următorii ani şcolari povestea s-a tot repetat în sensul că aceeaşi firmă a câştigat licitaţiile, ajungând ca până la debutul vacanţei de vară din 2014 suma totală din program cuvenită SC „Risk Com” SRL să atingă circa 9,3 milioane de euro.

Ca o paranteză, datele oficiale ale SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice) arată că până anul trecut SC „Risk Com” îşi trecuse în portofoliu nu mai puţin de 38 de contracte, finanţate din bani publici, în valoare de aproape 28 milioane euro, fiind desemnat în mai multe judeţe furnizorul oficial în programul „Lapte Corn”.

Revenind la judeţul nostru, în anul şcolar 2015 – 2016 însă, firma respectivă n-a mai câştigat contractul de la Consiliul Judeţean Brăila, fiind desemnaţi furnizori în programul „Lapte – Corn” cei de la „Alpiline” SRL Brăila (componenta lapte – 0,871 milioane euro) şi “Management Objectives” Bucureşti (componenta corn – circa 0,3 milioane euro). 

Pentru anul şcolar care deja a început de trei luni există în SEAP înregistrată licitaţie pentru desemnarea furnizorului/furnizorilor lapte şi corn, însă nu a fost finalizată, din cauza contestaţiilor.

Ar mai fi de punctat în acelaşi context faptul că de-a lungul anilor au existat o serie de reclamaţii vizând calitatea produselor distribuite în cadrul programului guvernamental amintit. S-a constatat că, de exemplu, de multe ori, cornurile erau vechi şi tari sau nu aveau niciun gust întrucât zahărul era insuficient sau chiar lipsea. Dar nici laptele nu a respectat întotdeauna criteriile minim calitative impuse prin caietele de sarcini, fiind semnalate situaţii în care avea un aspect atât de dubios, încât profesorii au făcut reclamaţii la Prefectură, iar controlalele ce au urmat au confirmat deficienţele reclamate.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii