Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Criza economică? O criză morală

Şapte luni au trecut şi de la împuşcarea unui tânăr de către poliţişti în mijlocul Bulevardului Dorobanţilor, iar ancheta în acest caz bate pasul pe loc. În Penitenciarul de la Tichileşti, copii şi tineri încă nejudecaţi dorm în pat cu infractori periculoşi, în teroare şi în condiţii de igienă de nedescris. Jurişti din administraţia publică locală au bătut palma cu oameni de afaceri dubioşi, punând la cale cel mai mare rapt imobiliar din istoria Brăilei. Sistemul de educaţie, oricum l-ai întoarce, îşi focalizează atenţia mai degrabă către cadrele didactice decât către elevi, către păstrarea locurilor de muncă şi a salariilor profesorilor şi nu către nevoia de educaţie şi interesul viitorului tânăr. Biserica Ortodoxă Română, finanţată din bani publici şi dispunând de una dintre cele mai mari cifre de afaceri din economia României, nu este în stare să pună la punct un sistem de asistenţă socială coerent, în ciuda milei creştine pentru care militează. Angajaţilor din sistemul bugetar le sunt inventate sporuri pentru mărirea ori păstrarea veniturilor salariale, în timp ce mediul privat îşi dă duhul încorsetat de biruri şi poveri. Instituţiile statului, cu alte cuvinte, s-au rupt aproape cu totul de cei care le finanţează şi în slujba cărora ar trebui să lucreze. Şi în loc să fie instrumentele menite să ne facă tuturor o viaţă mai bună, se încăpăţânează să fie apendicii unor paraziţi abonaţi la banii publici. Fie că vorbim despre afaceriştii care au pus pe picioare sistemul de jaf al terenurilor şi clădirilor din Brăila, fie că vorbim de directorii de instituţii obişnuiţi să ia şpagă ba de la cei pe care doresc să-i angajeze, ba de la firmele care licitează pentru serviciile descentralizate ori pentru tot soiul de lucrări publice, fie că vorbim despre unii medici, preoţi ori profesori care au încetat să vadă sufletele celor cărora li se adresează orbiţi de preasfintele portofele, ajungem să vorbim, în final, despre bani. Şi despre lipsa banilor.

Drepturi fundamentale în oricare ţară civilizată din lume - la viaţă, la libertate şi securitate, la educaţie, la proprietate, egalitate în faţa legii, nediscriminare, dreptul de acces la servicii medicale, dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie - sunt, în România, interpretate în funcţie de bani. Justiţia se face în funcţie de interesele celor cu bani, administraţia publică se face în funcţie de interesele celor cu bani, acces real la servicii medicale ai doar dacă ai bani, iar lista poate continua.

Mai dureros este faptul că actuala criză economică întăreşte influenţa şi puterea banilor în detrimentul oricăror altor valori, adâncind criza morală şi dezumanizarea fiecăruia dintre noi.




Categorie articol: 

Comentarii