După un an în care mediul privat s-a luptat de unul singur cu criza, reducând salariile şi numărul de angajaţi, a venit rândul salariaţilor de la stat să se confrunte cu probleme. Veşti cutremurătoare, aşadar, pentru personalul bugetar şi în egală măsură şi pentru pensionari şi şomeri. De la 1 iunie, fondul de salarii pentru angajaţii de la stat scade cu 25%, iar pensiile se diminuează cu 15%, acelaşi procent fiind aplicat cu minus şi cuantumului ajutorului de şomaj. Anunţul şoc a fost lansat joi seară de către preşedintele Băsescu, care a explicat că s-a renunţat la varianta în care ar fi urmat să se majoreze TVA şi cota unică. "Statul arată ca un om foarte gras, de 200 kilograme, care s-a cocoţat în spatele unuia foarte slab şi subţirel, de 50 kilograme, care este economia reală, iar cheltuielile imense ale statului s-au transferat asupra celor care lucrează în servicii şi industrie", a spus Băsescu, adăugând că, în momentul de faţă, în "economia reală" lucrează maximum 3 milioane de persoane. Şeful statului a punctat că trebuie redus fondul de salarii pentru tot aparatul bugetar: "Şi administraţia centrală, şi cea locală sunt vizate de reducerea cu 25% a salariilor. Nerespectarea, de data aceasta, de către administraţiile locale, a celor ce vor fi stabilite de Guvern, va duce la reducerea cotei defalcate", a avertizat Băsescu.
În privinţa pensiilor, preşedintele a explicat că Guvernul îşi menţine transferul de 1,7 miliarde euro la fondul de pensii, dar ar mai trebui încă 500 de milioane de euro, bani care nu există. Cu alte cuvinte, s-a ajuns la fundul sacului, context în care varianta previzionată este o reducere a pensiilor cu 15 procente. De asemenea, şeful statului a arătat că Guvernul trebuie să mai ia şi alte măsuri, enunţând aici necesitatea aplicării unor modificări la Codul Muncii, pentru a flexibiliza forţa de muncă, la capitolul subvenţii, dar şi în sectorul agricol. "Deţinătorii de terenuri agricole primesc subvenţii şi pentru terenurile nelucrate. Sigur că îmi convine foarte mult să nu lucrez terenul, dar în fiecare an să primesc subvenţia la hectar. Agricultorilor care se plâng la televizor de lipsa subvenţiilor le spun că în ultimii zece ani, statul român a acordat subvenţii de 30 de miliarde şi a încasat din agricultură doar 400 de milioane. Dacă ne restructurăm cheltuielile acum, dacă putem să punem capăt evaziunii fiscale şi contrabandei, este şansa României", a mai spus Băsescu.
"Era un nonsens ce trebuia încheiat!"
"Mediul de afaceri, atât la nivel naţional cât şi la nivel local, s-a restructurat din mers încă de anul trecut, ceea ce a însemnat reducerea numărului de salariaţi precum şi reducerea veniturilor salariale. Exemplul mediului privat, care a răspuns mult mai rapid efectelor crizei în sensul protejării afacerilor, ar fi trebuit să fie urmat mai din timp şi de sectorul bugetar", a punctat Ioan Chiriacescu, preşedintele executiv al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila.
Acelaşi punct de vedere l-a susţinut şi Alexandru Gurgu, liderul sindical al confederaţiei ce reuneşte în plan local cel mai mare număr de membri din sectorul privat (Blocul Naţional Sindical): "Era de aşteptat că se va ajunge şi la măsuri de genul celei de reducere a cheltuielilor salariale în sistemul de stat. În contextul în care în economia reală activează doar 3 milioane de angajaţi din mediul privat era de aşteptat să se ajungă aici. Ca o comparaţie, România are un număr de bugetari asemănător cu Germania. Şi ce economie şi industrie are Germania?! Pe când la noi mai există doar câţiva contributori din mediul privat şi trag pe ei până nu se mai poate. Era un nonsens care trebuia încheiat", a punctat Gurgu. În ceea ce priveşte reducerea veniturilor din pensii, sursa citată a explicat că are mari rezerve în ceea ce priveşte legalitatea chiar dacă este de acord că nu mai sunt bani la bugetul de stat. "Este vorba despre nişte oameni care, de-a lungul activităţii lor, ca salariaţi, au contribuit la nişte fonduri, obligaţi fiind de reguli fiscale, iar o reducere a drepturilor ce li se cuvin acum nu mi se pare normală", a precizat sursa citată.
Oamenii din şcoli au rămas fără replică la anunţul lui Băsescu
"Preşedintele e totul în această ţară. Nu mai avem Guvern. Aceste anunţuri ar fi trebuit să le facă Executivul. Noi suntem pregătiţi pentru acţiuni sindicale pentru Legea Educaţiei Naţionale, care va ieşi într-o formă proastă din punctul nostru de vedere. Scăderea cu 25% a salariilor este cu neputinţă de neînţeles la nivelul salariilor care există acum în sistem. (...) Unii se tem că vor urma alte masive disponibilizări. În Ministerul Educaţiei ministrul le-a spus deja oamenilor că 25% dintre ei trebuie să plece. Probabil că şi în restul sistemului bugetar se va aplica aceeaşi regulă", a spus liderul Sindicatului Învăţământ Brăila, Valeriu Partene.
Liderii sindicali se întâlnesc la începutul săptămânii viitoare pentru a participa la ample mişcări de protest, iar cei din învăţământ vor avea şi ei o întreunire pentru a stabili calendarul mişcărilor de protest faţă de Legea Educaţiei Naţionale care, în opinia lor, va fi o lege foarte proastă.
Trebuie facilitat accesul la creditare celor care creează noi locuri de muncă
Preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, s-a arătat de părere că această măsură este luată extrem de târziu şi nici măcar acum, aşa cum ar trebui: "Măsura asta e tardivă. Trebuia luată la începutul lui 2009. Acum am ajuns nu la fundul sacului, ci nici măcar nu mai avem sac. Faptul că s-a afirmat că 1,7 miliarde de euro se vor duce doar pe pensii şi salarii nu numai că ne îngrijorează, dar trage un semnal de alarmă pentru viitor. (...) Ei trebuie să înţeleagă că trebuie să găsească metode să aibă cât mai mulţi agenţi economici, IMM-uri, să se facă locuri de muncă în agricultură, legumicultură". Stancu s-a arătat îngrijorat de faptul că se va ajunge ca ratele să fie mai mari decât salariul. "Şi ne mai mirăm că creşte rata sinuciderilor (...) Dar să vedeţi ce o să crească delincvenţa... Că ăla de nu are ce băga în gură o să spargă locuinţe, o să dea în cap... O să crească şi amaneturile...", a mai adăugat preşedintele CJ.
Primarul Aurel Simionescu s-a arătat de părere că, mai grav decât ce se întâmplă acum, este că Guvernul nu are un plan clar pentru viitor: "Se fac reduceri de 25%. Nicio problemă, asta e. Dar să ştim şi noi încotro ne îndreptăm. Cu toţii am făcut rate la un moment dat, dar la sfârşit ştiam că rămânem cu un bun şi că în 1 - 2 ani ne revenim cu bugetul. Or, acum suntem în situţia în care se reduc toate, dar nu ştim pentru cât timp şi nici ce se va întâmpla mai departe. Pe fondul lipsei de bani, solicitările pe asistenţă socială au crescut substanţial. (...) Trebuie să gestionăm aceste lucruri foarte bine, altfel vom ajunge în situaţia Greciei", a mai adăugat Simionescu.
La rândul său, senatorul PSD Ion Rotaru a ţinut să sublinieze că nu este normal să se aplice acelaşi procent de reducere a veniturilor la toată lumea, la fel cum nu e normal ca Băsescu să acuze opoziţia pentru ce nu a fost în stare primul său ministru să rezolve. De asemenea, şi consilierul municipal Doru Damian s-a arătat de părere că aceste măsuri vor afecta grav şi mediul privat.
"N-aş vrea să ajungem în situaţia Greciei"
Deputatul PNL de Brăila, Diana Tuşa, şeful interimar al liberalilor brăileni, consideră că decizia Guvernului e doar o măsură "luată de dragul de a fi luată" şi "făcută din topor". Motivul? "După cum aţi văzut, nu au ajuns decât să taie şi să taie, însă până acum nu s-a intervenit cu nicio măsură anti-criză (...) Nu mai au bani, au ajuns la fundul sacului şi trebuiau să taie", a explicat Tuşa, adăugând că, din punctul ei de vedere, şi după adoptarea acestei măsuri România nu va ieşi din situaţia cvasi-falimentară în care se află.
Cătălin Boboc, secretar zonal al PNL Brăila, consideră că măsura Guvernului este ceva strigător la cer, deoarece, spune liberalul, pe lângă faptul că se vor înregistra scăderi de capital în sistemul privat, toată economia ţării va fi afectată, şi nu doar segmentul ei bugetar. "În principiu, restructurarea sistemului bugetar n-ar fi un lucru rău, dar în contextul actualei crize economice, se va ajunge automat la scăderea consumului, pentru că atât bugetarii cât şi privaţii sunt până la urmă tot consumatori, şi, indirect, va fi afectată toată economia", a declarat PNL-istul.
În ceea ce îl priveşte pe deputatul PDL de Brăila, Viorel Balcan, acesta, chiar dacă, "politic vorbind", consideră "uşor exagerate" condiţiile impuse României de către FMI, per ansamblu, vede cu ochi buni măsura Guvernului Boc. "Sunt de acord cu această măsură, dar să respectăm şi programul anti-criză al domnului preşedinte. Trebuie să ieşim din impas, iar după ce se va petrece acest lucru, atunci se va ajunge la vechile salarii", a declarat Balcan. Întrebat dacă, la ora actuală, România se află în proximitatea haosului generalizat şi a amplelor mişcări de masă care au paralizat Atena zilele trecute, democrat-liberalul ne-a răspuns: "N-aş vrea să ajungem în situaţia Greciei, dar eu cred că măsurile pe care Guvernul le impune, e posibil să ne ajute să ieşim onorabil şi echitabil din această situaţie, pentru că dacă această criză se va mai adânci, atunci vom ajunge cu siguranţă în situaţia Greciei".
Pensionarii brăileni, pregătiţi de proteste
Pensionarii brăileni sunt nemulţumiţi de măsura anunţată de preşedinte, privind reducerea veniturilor lor cu 15%, dar aşteaptă semnalul federaţiilor naţionale pentru un plan comun de acţiuni. Ion Petrea, preşedintele Uniunii Judeţene a Pensionarilor Brăila, a arătat că membrii organizaţiei pe care o reprezintă nu sunt de acord cu reducerea pensiilor şi sunt pregătiţi să se alăture acţiunilor de protest, dacă acestea vor fi declanşate la nivel naţional. "Nu putem fi de acord cu o asemenea măsură, care îi afectează pe pensionari, cei care au muncit o viaţă întreagă şi au contribuit la sistemul de pensii. Aşteptăm luni un răspuns de la Uniunea Generală a Pensionarilor, iar în funcţie de acesta vom şti dacă ne pregătim de proteste, de pichetarea prefecturilor şi a Parlamentului", a spus Ion Petrea. O poziţie de expectativă a adoptat şi Sindicatul Pensionarilor Brăila, care şi-a exprimat, prin preşedintele Andrei Novac, disponibilitatea de a se solidariza cu toate federaţiile pentru acţiunile ce vor fi decise la nivel naţional. "Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Pensionarilor ne va comunica luni acţiunile pe care le putem organiza şi poate ne vom solidariza cu toate sindicatele active, pentru că este o situaţie critică. Reducerea cu 15% a pensiilor este o măsură nepopulară şi afectează într-o măsură foarte mare pensionarii, care erau deja copleşiţi de explozia preţurilor", a spus Andrei Novac.
Vizaţi de reducerea bugetară cu 25%, angajaţii din sistemul sanitar aşteaptă, de asemenea, o reacţie din partea Federaţiei Sanitas, pentru a aplica deciziile pe care liderii sindicali le vor adopta. "Nu putem decât să aşteptăm ca Federaţia Sanitas să ia o decizie, în urma negocierilor pe care le poartă la Guvern, pentru a şti cum vom acţiona în continuare. Nu este exclus să se ajungă la proteste, dar aceste acţiuni vor fi organizate legal, iar noi le vom respecta", a spus Aurelia Chelariu, preşedintele interimar al Sanitas Brăila.
