Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Criza de forta de munca

O vorba inteleapta din popor spune ca "roata e rotunda si se invirte". Sintagma isi dovedeste in prezent veridicitatea mai mult ca oricind daca ne raportam la problematica fluctuatiei fortei de munca si punctual la lipsa fortei de munca experimentata si calificata. Daca pina acum 7-8 ani, angajatorii aveau lejeritatea de a alege forta proaspata de munca din sutele de someri care le bateau la usile intreprinderilor, acum "s-a intors roata" asa cum constata cu satisfactie brailenii. In ultimii ani, migrarea fortei de munca in strainatate a generat un fenomen care ii afecteaza direct pe angajatori, iar ce ii sperie cel mai mult este faptul ca fenomenul este inca in plina expansiune, iar pe piata muncii nu s-a ajuns la un echilibru. Concret, marii angajatori locali cauta fie sa intinereasca forta de munca, fie sa inlocuiasca personalul calificat care a plecat, in mare parte sa munceasca in strainatate. Astfel, zeci de anunturi de angajari, in diferite domenii, predominant in constructii sau confectii, ramin fara raspuns din partea brailenilor potentiali candidati pe posturile scoase la concurs. Penuria de muncitori a determinat multe firme sa acorde o atentie mult mai mare politicii de personal atit pe termen mediu si lung, dar si pe termen scurt. Statistic, in judetul Braila, exista aproximativ 6.000 de someri, cei mai multi dintre acestia, in jur de 4.000, fiind in situatia in care nu mai primesc nici un fel de indemnizatie. Cu toate acestea, numarul brailenilor care se intereseaza de locurile de munca vacante sau care se prezinta la bursele organizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca este foarte mic, de cele mai multe ori agentii economici raminind cu posturile neocupate si neavind cu cine sa-si finalizeze lucrarile contractate.

Date statistice furnizate de catre AJOFM Braila demonstreaza ca, la nivelul judetului nostru, cei mai multi dintre someri provin din mediul rural. In acelasi timp cele mai multe locuri de munca sint oferite in zona urbana. Concret, la finele lunii mai, in evidentele insitutiei figurau 5.616 persoane fara loc de munca. Dintre acestea, doar 1.225 primeau indemnizatie de somaj, restul de 4.391 persoane fiind neindemnizabile. Din punct de vedere al pregatirii profesionale, cei mai multi braileni fara slujbe, 4.952, sint la un nivel mediu de pregatire. Aproximativ 500 au studii liceale si postliceale si doar 119 sint absolventi ai unor institutii de invatamint superior. "Scaderea interesului manifestat de someri in a ocupa un loc de munca este determinata de salariile cu un grad scazut de motivare oferite de marea majoritate a angajatorilor din judet, precum si de faptul ca lucrind o perioada determinata in afara tarii acestia isi pot asigura mijloacele financiare care sa le permita ca o anumita perioada din an, atunci cind revin in tara, sa nu lucreze, sa se concentreze pe alte prioritati si nu sa presteze un program de 8-10 ore de munca pe zi pentru un salariu cu mult sub nivelul celui cistigat in afara tarii", ne-a declarat Simona Elly Chioibas, directorul executiv al AJOFM Braila.

Salarii motivante si planuri de cariera foarte clare in companiile multinationale

Reprezentantii AJOFM au mai precizat ca nu categoria de virsta in care se incadreaza o anumita persoana aflata in cautarea unui loc de munca este cea care si determina receptivitatea fata de angajare. Tinerii de astazi vor salarii bune si promovari dupa o perioada de 2,3 ani. "Exista categorii de absolventi ai unor institutii de invatamint superior cu traditie, absolventi pregatiti in domenii de virf, cu cerere foarte mare pe piata muncii interna si internationala, a caror prioritate o constituie cariera si atunci, in contextul in care companiile multinationale ii angajeaza, le ofera salarii motivante si planuri de cariera foarte clare. In acest context, este firesc ca tinerii sa aiba astfel de repere dar, in final, tot mecanismul cererii si ofertei pe piata muncii este cel care determina pretul fortei de munca", a mai spus Simona Ely Chioibas. De altfel, acelasi punct de vedere este impartasit si de catre conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca Braila care a confirmat ca, la ora actuala, exista un deficit de forta de munca calificata pe piata muncii. "De fapt, cam din 2005 s-au ridicat primele probleme legate de personalul calificat, iar semnalele de acest gen a fost foarte clare. Acest deficit se manifesta in rindul salariatilor calificati, inca de la nivelul lui 2006, in mai multe domenii printre care constructii, confectii sau alimentatie publica. Acest dezechilibru s-a datorat plecarii fortei de munca din Braila in alta parte si nu a lipsei fortei de munca calificata in Braila. Deci, migrarea fortei de munca a fost catre centre economice din tara si din strainatate unde stimularea fortei de munca a fost mult mai mare in comparatie cu Braila", a spus inspectorul sef al ITM Braila, Dumitru Vaduva.

Campanie agresiva de recrutare de personal pentru "Promex"

Desi subiectul este unul extrem de important, putine dintre firmele locale au acceptat sa dezbata deschis problema cu reporterii nostri, preferind pastrarea anonimatului desi ne-au oferit date esentiale. Ideea generala pe care angajatorii locali o sustin in cor este aceea ca nu pot tine pasul cu salariile din Occident, si nici nu si-ar putea permite, sustin ei, in conditiile unei fiscalizari excesive a muncii in Romania. In schimb, considera ca eforturile financiare pe care sint dispusi sa le sustina pentru a atrage potentiali salariati ar trebui totusi sa-i determine pe braileni sa ramina sa munceasca.
Conducerea uzinei brailene "Promex" are programate pentru tot acest an 200 de angajari, majoritatea adresate muncitorilor calificati. Problema este ca nici macar jumatate dintre acestea nu s-au ocupat pina in prezent desi compania posteaza cu regularitate anunturi in media locala. "De doua ori in fiecare luna postam anunturi de angajari, ba chiar au fost realizate si difuzate clipuri de recrutare la posturile locale, insa rezultatul nu a fost cel scontat", a explicat Elena Liliana Rosculet, specialist in domeniul Resurse Umane din cadrul SC "Promex". Sursa citata a explicat ca programul de angajari pentru intreg anul vizeaza ocuparea a 217 posturi dintre care 72 sint pentru tineri, 132 pentru persoane calificate si 13 pentru persoane cu studii superioare. "Pina in prezent am reusit ca peste 75% din locurile pentru tineri sa fie ocupate, dar mai putin de jumatate dintre locurile de munca adresate muncitorilor calificati au ramas inca vacante", a mai spus Rosculet. Dupa cum a explicat specialistul in Resurse Umane al SC "Promex", forta de munca in unitate este imbatrinita: "Media de virsta a personalului nostru este destul de inaintata si se urmareste improspatarea prin angajarea de tineri care sa preia din "secretele" meseriei de la angajatii cu experienta". Printre meseriile deficitare in uzina sursa citata a amintit: strungar pentru masini de alezat si frezat, sudor WIG, lacatus constructii metalice si otelar. "Pentru cea mai mare parte dintre aceste meserii ne-am autorizat ca furnizori de servicii de formare profesionala si organizam cursuri pentru calificare pentru ca absolventii sa fie angajati pe locurile de munca in unitate. Mai mult, pe perioada cursurilor, ei sint remunerati, dar nici asa nu sint prea multi doritori. Participam la bursele de locuri de munca, acordam burse de studiu unor elevi din cadrul unor unitati de invatamint, in concluzie ducem o campanie agresiva de recrutare de personal. Cit priveste motivarea pecuniara, trebuie spus ca salariul mediu brut pe unitate a ajuns la 1.000 lei, ceea ce nu este putin, plus alte drepturi salariale, inclusiv bonuri de masa", a precizat Rosculet. Intrebata care este motivul pentru care tinerii nu sint atrasi de statutul de salariat in uzina, sursa citata a opinat ca mirajul salariilor din Occident este foarte mare si ca tinerii prefera sa munceasca in strainatate ca necalificati decit sa invete o meserie in "Promex".

"Postam cu regularitate anunturi, dar de multe ori nu raspunde nimeni"

La rindul sau, directorul general al SC "Tracon" SA, Gheorghe Cioaca, a subliniat ca unitatea se confrunta cu lipsa muncitorilor calificati in meserii specifice domeniului constructiilor cum ar fi dulgheri, zugravi, fierar-betonisti, lacatusi, instalatori electrici si instalatori sanitari. "Pentru a aduce meseriasii de care avem nevoie, postam cu regularitate anunturi, dar de multe ori nu raspunde nimeni. (...) Societatea noastra a facut in ultima perioada eforturi pentru fidelizarea angajatilor cu experienta, fiind acordate majorari salariale importante. De exemplu, in ultimii doi ani, nivelul salariilor a crescut cu 60%", ne-a declarat Gheorghe Cioaca. In plus, el a explicat ca o alta solutie aplicata cu succes a fost aceea de reorientare profesionala a propriilor angajati catre meserii de care compania avea nevoie. "Am indreptat astfel salariatii calificati ca lacatusi mecanici sau sudori catre meseria de fierar betonist, unde exista o lipsa acuta, ori timplarii catre meseria de dulgher, o alta meserie cautata pe piata. In plus, compania a facut importante investitii in retehnologizare, in sensul achizitiei de echipamente si utilaje care sa suplineasca forta de munca pe santier. Numai in 2006, la acest capitol s-au cheltuit circa 5 milioane de euro", a mai spus managerul SC "Tracon".
Si conducerea santierului naval se confrunta cu lipsa de personal calificat, ca urmare a faptului ca o parte dintre salariati au plecat in strainatate. "Meseriile deficitare la nivel de unitate sint cea de lacatus mecanic nave, sudor electric sau tubulator. Pentru acestea ne-am autorizat ca formator de servicii de formare profesionala si avem deja mai multe clase de tineri care sint pregatiti in centrul propriu in astfel de meserii", ne-a declarat Florinel Flor, directorul general al SC "Aker Braila" SA. De altfel, in cadrul burselor de locuri de munca, angajatorii braileni s-au plins de faptul ca deficitul de personal duce la situatia in care sa nu poata derula contractele pentru diferite lucrari.

In caseta

Deficit de forta de munca in toata Uniunea Europeana

Conducerea AJOFM a precizat ca deficitul fortei de munca, pe anumite domenii de activitate, este un fenomen cu care se confrunta intreaga tara si marea majoritate a statelor membre U.E. "Daca acest lucru nu ar fi o realitate determinata de factori economici, sociali, demografici, Europa nu s-ar confrunta cu fenomenul accentuat al migratiei fortei de munca. Solutiile nu trebuie inventate de nimeni, ele decurg in mod firesc din procesul de dezvoltare economica, din sistemele de protectie sociala existente, din sistemul fiscal care opereaza. Aici am in vedere, in special, costurile pe care trebuie sa le suporte angajatorii cu forta de munca. O influenta deosebita o au si sistemul educational, atitudinea noastra, a tuturor, inclusiv a angajatorilor privind formarea continua a adultilor, cum constientizam importanta acestui aspect, cit si cum sintem dispusi sa investim din aceasta perspectiva. Nu trebuie sa avem o atitudine nihilista referitoare la acest fenomen, ci trebuie doar, cu foarte multa obiectivitate si intelepciune, sa ne aplecam cu totii, atit institutiile statului, reprezentanti ai organizatiilor patronale, sindicale, asupra tuturor aspectelor mentionate anterior, sa analizam si sa invatam din experientele pozitive ale celorlalte state europene, sa gasim solutiile adecvate la nivel national si local pentru realizarea unui echilibru pe piata fortei de munca", a incheiat Simona Ely Chioibas.




Categorie articol: 

Comentarii