Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Crimă economică

Operatorul de apă-canal-epurare nu a preluat nici până acum patrimoniul public de la defunctul "CET" SA Brăila, de teama costurilor cu paza bunurilor respective. A recunoscut acest lucru chiar directorul general al CUP Dunărea Brăila, Mihail Chiriţă. Asta, deşi unitatea pe care o conduce are o însărcinare expresă, dată prin două hotărâri de Consiliu Local Municipal, în sensul să preia, în vederea valorificării, întreaga reţea de termoficare supra/subterană, inclusiv punctele termice din oraş, toate exploatate cândva de CET Brăila, aflată acum în faliment. Nimeni din administraţia locală nu s-a gândit însă cum se va face, dar mai ales cu ce bani, paza acestor obiective în care s-au pompat bani publici cu milioanele de euro. Numai în modernizarea punctelor termice statul şi bugetul local au investit peste 5 milioane euro. Care va fi soarta instalaţiilor şi automatizărilor din punctele termice? Din nou, toată lumea dă din umeri. Noroc că înainte să "moară", CET a apucat să închirieze spaţii în punctele termice cointeresând astfel chiriaşii să păzească bunurile publice. Dacă pentru conducte valorificarea este relativ simplă - se taie şi se vinde ca fier vechi, în cazul PT-urilor ar fi o crimă economică aplicarea aceleiaşi metode: nu se vor putea recupera nici pe jumătate cele peste 5 milioane de euro investite acolo din fonduri publice, fără a mai pune la socoteală şi valoarea lor de inventar.

"Obiectiv Vocea Brăilei" a atras în repetate rânduri atenţia asupra patrimoniului public din termoficare rămas în urma decesului operatorului SC "CET" SA Brăila şi lăsat de autoritatea locală la mâna hoţilor de fier vechi. Factorii decizionali s-au mulţumit doar să promoveze două hotărâri de Consiliu Local Municipal prin care întreaga responsabilitate să fie pasată CUP Dunărea, fără a lămuri din ce bani se face paza obiectivelor economice. La fel cum nu s-a gândit nimeni în perpectivă, dacă se impune salvarea de la valorificarea ca fier vechi a unor instalaţii şi automatizări, în cazul în care, peste ani, se va reveni la termoficarea de cartier sau de cvartal. La mijloc sunt milioane de euro din bani publici, inclusiv de la bugetul local, investiţi în retehnologizări, automatizări şi modernizări ale sistemului de termoficare. De teama acestei responsabilităţi fuge chiar şi compania publică aflată în subordinea municipalităţii, CUP Dunărea Brăila, desemnată în mod special, prin două hotărâri ale CLM, să preia toate aceste bunuri şi să le valorifice. Şi acum, la un an de la emiterea acelor HCLM-uri, patrimoniul din termoficare este în continuare în sarcina companiei falimentare - SC CET, care în mod evident nu poate avea grijă de avutul public. Chestionat pe această temă, directorul CUP Dunărea, Mihail Chiriţă a recunoscut că preluarea acestui patrimoniul este o responsabilitate mult prea mare. "Nu am preluat. De ce să preiau, să o păzim noi? Avem Poliţie, avem Jandarmerie, avem Poliţie Locală. Chiar CUP Dunărea trebuie să stea să le păzească? Vom prelua când ne vom apuca efectiv de treabă şi urmează să publicăm anunţul de licitaţie privind dezafectarea reţelei de conducte supraterane. Va fi Caiet de Sarcini cu informaţii clare. Firma care va câştiga va face lucrările de dezafectare şi îşi va recupera cheltuielile din valorificarea la fier vechi a conductelor respective. Discutăm aici doar de conductele aeriene pentru că, să fim sinceri, cine va putea recupera conductele de sub Calea Călăraşilor, ori de sub bulevardul Dorobanţilor şi aşa mai departe?", a declarat Chiriţă.

Chiriţă: "E uşor să-ţi dai cu părerea!"

Întrebat ce se va întâmpla cu punctele şi centralele termice, sursa citată a explicat că abia după ce se va finaliza procedura de dezafectare a conductelor supraterane se va trece la valorificarea acestor bunuri publice. "Acolo este altă treabă, pentru că avem schimbătoare de căldură, avem vane, conducte, pompe, automatizări, adică nu e la fel de simplu ca la reţeaua primară de termoficare. Am tot încercat pe la directori de firme de termoficare de prin ţară, dacă sunt interesaţi să vină, să cumpere ce au nevoie din dotările din punctele termice. Chiar şi firmelor particulare de profil le-am lansat o astfel de invitaţie, însă, din păcate, nimeni nu este interesat. Nu ştiu cum se va face totuşi valorificarea acestor bunuri publice", a spus directorul CUP Dunărea. "E uşor să-ţi dai cu părerea. De ce nu vine Munteniţă să le vândă?", a încheiat sursa citată, ca un comentariu la declaraţiile lui Vasile Munteniţă, fostul director al CET Brăila până în 2006, ajuns între timp director în cadrul "Romelectro" Bucureşti şi preşedinte onorific al "Cogen" România, pe tema valorificării patrimoniului din termoficare. Mai precis, în cadrul unui interviu acordat "Obiectiv" în cursul lunii noiembrie, Munteniţă atrăgea public atenţia asupra faptului că autoritatea locală ar trebui să fie foarte atentă: "Sistemul de termoficare în oraş deja există, el doar trebuie conservat şi păzit de hoţi. Atunci când va fi nevoie, într-un punct termic se poate monta o micro-centrală de cogenerare, care să asigure energia termică pentru blocurile din jur", spunea în noiembrie 2014, sursa citată. Acest punct de vedere este unul pertinent dacă ne gândim că în reţeaua secundară de termoficare, precum şi în PT-uri s-au pompat, de-a lungul anilor, milioane de euro, bani publici, în cadrul Programului naţional de investiţii "Termoficare 2006 - 2015, căldură şi confort". În cazul Brăilei a fost vorba de peste 5 milioane euro, din care jumătate a fost contribuţia statului, iar restul de la bugetul local. Cu banii respectivi a fost înlocuită reţeaua de conducte de termoficare cu ţevi preizolate şi au fost modernizate toate punctele termice din oraş, pornind de la înlocuirea schimbătoarelor de căldură cu unele noi şi performante, continuând cu înlocuirea pompelor şi automatizarea lor în cadrul unui program computerizat comandat şi monitorizat dintr-un dispecerat central. După doar câţiva ani de funcţionare a acestui sistem modernizat, termoficarea la Brăila şi-a dat obştescul sfârşit, odată cu debranşarea şi ultimului abonat casnic. A rămas în urmă povara administrării acestui patrimoniu, iar singura soluţie la care s-a gândit municipalitatea a fost pasarea problemei către CUP Dunărea, doar pe considerentul că, în urmă cu 15 -20 de ani, l-a avut în administrare, înainte să fie înfiinţată SC CET SA Brăila.

Termoficarea furată pe bucăţi

Povestea transferului bunurilor publice ale municipiului pe care le-a exploatat CET Brăila, ca operator de termoficare, a început chiar în urmă cu un an. Mai precis, prin HCLM nr 31 din ianuarie 2014 mini-Parlamentul local a aprobat "încetarea dreptului de concesiune al SC CET SA Brăila asupra bunului «Magistrală», parte integrantă din reţeaua de termoficare urbană, şi trecerea acestuia din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Brăila şi în administrarea SC CUP Dunărea SA în vederea casării şi valorificării". În următoarea şedinţă, din luna februarie, prin HCLM 61/2014 s-a dispus măsură similară şi în cazul celor 58 de puncte termice şi a 12 centralele termice din oraş. Magistrala cu reţeaua de termoficare au o valoare de inventar de circa 175 milioane lei, la care se adaugă încă alte câteva sute de milioane şi pentru punctele şi centralele termice cu instalaţiile aferente. La momentul declarării falimentului CET, lichidatorul a anunţat primăria că nu poate asigura paza acestor bunuri, care sunt în proprietatea publică a municipiului, iar pentru a le proteja de hoţi se impunea preluarea de către un alt administrator. Soluţia a fost ca operatorul CUP Dunărea să fie cel care preia aceste bunuri. Numai că din ianuarie anul trecut şi până acum bunurile n-au fost preluate, rămânând astfel la cheremul hoţilor. De altfel, o bună bucată din magistrala de termoficare a fost furată bucată cu bucată.

 




Categorie articol: 

Comentarii