Creste sau scade fenomenul infractional in Romania, in general, si in Braila, in particular? Daca la inceputul anilor '90, pina cind Politia si-a cistigat increderea in rindul populatiei, tara noastra a fost la cheremul hotilor indiferent ca erau gainari sau guvernanti, astazi lucrurile s-au mai limpezit. Nu oricine isi mai poate baga miinile pina la urma in buzunarele, respectiv fondurile altora. Si asta nu neaparat din cauza ca, in cel mai bun caz, anchetatorii au mers umar la umar cu banditii, in descifrarea ingineriilor financiare puse la cale de acestia din urma. Concurenta in economia de tranzitie presupune si o competitie acerba pentru obtinerea de profituri rapide si cu investitii minime, cu riscul eludarii legilor. Insa, la noi, prima dintre regulile nescrise spune ca tocmai pentru asta sint facute legile: ca sa fie incalcate.
De multe ori, afacerile respective s-au rezumat la binecunoscuta luare de mita, insa au existat si dosare grele, in care procurorilor le-a trebuit mai mult de un an pina sa descilceasca itele unor tranzactii controversate (cazul Rompetrol, spre exemplu). Cu siguranta, s-au facut si matrapazlicuri despre care nu se va afla niciodata. Hotii neprinsi vor ramine astfel negustori cinstiti, pentru ca - nu-i asa? - daca nu se stie inseamna ca nu s-a intimplat.
In ultima vreme - unele medii de presa sustin ca e un virf inaintea aderarii la UE - am asistat la o avalansa de retineri, arestari sau trimiteri in judecata pe frontul actiunilor anticoruptie. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au iesit astfel la rampa cu o sumedenie de dosare, dar din toata aceasta ofensiva se poate constata ca exista DNA si DNA. Cu alte cuvinte, ca unele zone ale tarii sint mai corupte, iar in altele cinstea e ca in vremea lui Vlad Tepes. O situatie iesita din comun pentru o tara care, din pacate, asa se vede din exterior: corupta. Cum s-a putea explica paradoxul?
Lipsa de rezultate intarita de lipsa de comunicare a anchetatorilor induce ideea ca Braila-Galati este locul unde nu se intimpla nimic sau, mai rau, ca aici totul se musamalizeaza. Infractionalitatea se rezuma la mici furtisaguri sau la batalii intre bandele rivale din diverse cartiere, dar astea tin de carentele altor institutii, ai caror angajati dau uneori impresia ca doar se fac ca lucreaza sau ca dorm pe ei. Cum altfel s-ar putea justifica linistea care planeaza asupra Sectiei Teritoriale a DNA Galati (si nu numai)? Daca ar fi sa ne uitam la cazurile cu adevarat importante din ultima vreme, am trage concluzia ca toti coruptii s-au aciuat doar in Bucuresti, Prahova (cazul SRI) si Iasi (cazurile fostului prefect si al unui procuror). Ceea ce inseamna ca, cel putin pe plan local, am cistigat lupta impotriva coruptiei prin neprezentare.
De multe ori, afacerile respective s-au rezumat la binecunoscuta luare de mita, insa au existat si dosare grele, in care procurorilor le-a trebuit mai mult de un an pina sa descilceasca itele unor tranzactii controversate (cazul Rompetrol, spre exemplu). Cu siguranta, s-au facut si matrapazlicuri despre care nu se va afla niciodata. Hotii neprinsi vor ramine astfel negustori cinstiti, pentru ca - nu-i asa? - daca nu se stie inseamna ca nu s-a intimplat.
In ultima vreme - unele medii de presa sustin ca e un virf inaintea aderarii la UE - am asistat la o avalansa de retineri, arestari sau trimiteri in judecata pe frontul actiunilor anticoruptie. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au iesit astfel la rampa cu o sumedenie de dosare, dar din toata aceasta ofensiva se poate constata ca exista DNA si DNA. Cu alte cuvinte, ca unele zone ale tarii sint mai corupte, iar in altele cinstea e ca in vremea lui Vlad Tepes. O situatie iesita din comun pentru o tara care, din pacate, asa se vede din exterior: corupta. Cum s-a putea explica paradoxul?
Lipsa de rezultate intarita de lipsa de comunicare a anchetatorilor induce ideea ca Braila-Galati este locul unde nu se intimpla nimic sau, mai rau, ca aici totul se musamalizeaza. Infractionalitatea se rezuma la mici furtisaguri sau la batalii intre bandele rivale din diverse cartiere, dar astea tin de carentele altor institutii, ai caror angajati dau uneori impresia ca doar se fac ca lucreaza sau ca dorm pe ei. Cum altfel s-ar putea justifica linistea care planeaza asupra Sectiei Teritoriale a DNA Galati (si nu numai)? Daca ar fi sa ne uitam la cazurile cu adevarat importante din ultima vreme, am trage concluzia ca toti coruptii s-au aciuat doar in Bucuresti, Prahova (cazul SRI) si Iasi (cazurile fostului prefect si al unui procuror). Ceea ce inseamna ca, cel putin pe plan local, am cistigat lupta impotriva coruptiei prin neprezentare.
