Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Corotișca - asul din mâneca Brăilei pe care nu îl vrea nimeni

* la ora actuală, fostul popas Corotișca îi aparține lui Ștefan Rădulescu, patronul firmei “Risk”, care nu știe cum să scape de el, în timp ce canalul Corotișca, fostul paradis al pescarilor, nu este revendicat de nimeni * cu mare greutate, am reușit să aflăm că, de fapt, acest canal ar trebui administrat de Apele Române, singura instituție în măsură să îl decolmateze, astfel încât să nu mai moară în fiecare vară zeci și sute de tone de pește rămase pe uscat după ce scade Dunărea * legislația actuală permite ca Apele Române să închirieze canalul unui investitor interesat * dacă ar fi refăcute ca la carte, popasul și canalul Corotișca ar putea deveni una dintre marile atracții turistice ale Brăilei

 

 

La fel cum se întâmplă de câțiva ani încoace, și în această vară vor muri tone de puiet de pește rămas captiv în zona dig-mal a Dunării, în bălțile alimentate de canalul Corotișca, mai exact de ceea ce a mai rămas din ce era odată canalul Corotișca. Așa cum v-am mai informat într-un amplu reportaj publicat în urmă cu câteva zile de cotidianul nostru, din cauza aluviunilor depuse în ultimii 20 de ani, acest canal care pe vremuri putea fi parcurs inclusiv cu vapoare de mici dimensiuni, s-a tot îngustat și a scăzut în adâncime încât acum abia mai poate înainta pe el o barcă cu vâsle. Iar asta doar în scurtele perioade când nivelul Dunării crește foarte mult! Când cota fluviului începe să scadă, canalul rămâne rapid fără apă, iar din cauza “dopurilor” apărute în urma colmatării, bălțile alimentate de acesta în zona dig-mal nu mai pot comunica cu Dunărea. În aceste bălți intră pești să depună icre, când apa este mare. Odată cu scăderea fluviului, lucii întinse de apă seacă în ritm rapid, iar puietul de pește inevitabil moare, fie prin sufocare, fie mâncat de păsări. Zeci de tone de puiet își găsesc astfel sfârșitul, în loc să se întoarcă să populeze Dunărea, așa cum ar fi fost ciclul natural normal.

Reamintim că această problemă ne-a fost adusă în atenție de Valerică Bedreag, un bătrân barcagiu brăilean. Acesta ne-a spus că în anii trecuți, împreună cu fratele său, a cărat cu gălețile prin pădure, cale de aproape un kilometru, până la Dunăre, sute de kilograme de peștișori ce trăgeau să moară în bălțile aproape secate. Din păcate, gestul lor a fost mai mult simbolic, pentru că în urmă rămâneau tone de pește condamnat la moarte. Nea Valerică spune că, dacă s-ar decolmata canalul Corotișca, așa cum se proceda pe vremuri, nu s-ar mai ajunge la un asemenea dezastru ecologic. Dar cine să facă această decolmatare? Bătrânul barcagiu habar n-are cui îi mai aparține acum acest canal, care pe vremuri era administrat de fosta Întreprindere Piscicolă a Brăilei, transformată după Revoluție în SC “Vermatta” SA. La începutul anilor 2000, “Vermatta” a dispărut de pe piață, după ce activele i-au fost vândute la licitație. Printre activele preluate de diverși investitori privați nu se afla și canalul Corotișca, după cum își amintește Maranda Enciu, cea care era directorul “Vermatta” în momentul privatizării. “Canalul Corotișca nu mai era pe lista activelor societății, atunci când am preluat eu funcția de director. Nu vă pot spune care a fost situația acestui canal”, ne-a declarat Maranda Enciu.

În prezent, terenul pe care se află canalul Corotișca, precum și bălțile Poala Albă și Veriga alimentate de acesta, se află pe teritoriul administrativ al municipiului Brăila. Asta după ce întreaga zonă dig-mal din dreptul municipiului a fost preluată de UAT Brăila, după un lung proces derulat în justiție, contra UAT Mărașu. Conducerea Primăriei Brăila ne-a informat, însă, că deși terenul a intrat în zona de jurisdicție a municipiului, nici pădurea existentă acolo, care aparține de drept fondului forestier administrat de Direcția Silvică Brăila, și nici amenajările hidrotehnice, cum ar fi canalul Corotișca, nu se află propriu-zis în proprietatea municipalității brăilene. Cu alte cuvinte, Primăria Brăila n-ar avea cum, din punct de vedere legal, să intervină pentru decolmatarea canalului.

Cine ar putea, totuși, să o facă? Un reporter “Obiectiv” a întrebat “în stânga și-n dreapta”, timp de câteva zile, până când a reușit să găsească un posibil răspuns.

 

De la Mihai Dănuț la Ștefan Rădulescu

 

În timpul investigației noastre, am aflat că fostul popas Corotișca, aflat pe vremuri în apropierea canalului cu același nume, a fost preluat, în anii 2000, de la fostul Oficiu Național de Turism, de omul de afaceri brăilean Mihai Dănuț. Acesta ne-a spus că, prin 2006, a cumpărat fosta cabană, cu restaurantul aferent, în ideea de a o reda circuitului turistic. Planurile nu i-au reușit! “Greșeala mea a fost că nu am pus pază acolo, iar pe parcursul unei ierni, s-a furat tot. Primăvara n-am mai găsit decât fundația și niște resturi de pereți. Dintr-o clădire cu etaj, atât a mai rămas. Asta m-a descurajat și m-a determinat să vând proprietatea!”, ne-a povestit Mihai Dănuț. Cumpărător a fost Ștefan Rădulescu, patronul firmei “Risk”, care mai deține și în prezent ruina fostului popas Corotișca. Rădulescu spune, însă, că proprietatea lui nu are nicio legătură cu canalul Corotișca. “Eu am cumpărat doar 1.800 de teren, ce a ținut de fostul popas. Cu canalul nu am nicio treabă, afirmă Ștefan Rădulescu. Acesta ne-a mărturisit că a renunțat la planurile de a reface fostul restaurant. “E o investiție prea mare și nu e contextul economic prielnic să o fac. De aceea, sunt dispus în orice moment să vând această proprietate. Am dat și un anunț în acest sens, în urmă cu doi ani, dar n-am găsit cumpărător. Intenția de a vinde rămâne valabilă. Cine ar dori să cumpere ar avea posibilitatea să refacă popasul cu ajutorul unor fonduri europene. Se poate obține o finanțare chiar și de 100% pentru o astfel de investiție”, ne-a declarat Ștefan Rădulescu. În prezent, pe locul fostului popas Corotișca sunt improvizate un fel de colibe, ce aparțin unor pescari.

Proprietarul a ceea ce a mai rămas din popasul de pe malul de vizavi al Dunării nu are, așadar, nicio legătură cu canalul Corotișca. Primăria Brăila spune, de asemenea, că nu are legătură, Direcția Silvică la fel, iar același răspuns l-am primit de la filiala locală a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Am întrebat și la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Brăila, iar Laura Satnoianu, recent numită în funcția de director a acestei instituții, ne-a spus, tot la fel, că nu știe ca acest canal să se afle în administrarea SGA. Toată lumea ne-a îndrumat către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), care însă a ridicat din umeri, la fel ca toate celelalte instituții.

 

Ieri, mină de aur, azi dezastru ecologic

 

Pe parcursul investigației noastre am vorbit și cu un fost angajat al Întreprinderii Piscicole Brăila, care ne-a povestit în ce fel era valorificat pe vremuri puietul de pește din bălțile alimentate de canalul Corotișca. “Când începeau să se retragă apele, se băgau plase cu ochiuri mici și se scoteau zeci de tone de puiet. Dintr-o baltă de doar câteva sute de metri pătrați s-au scos într-un an vreo 20 de tone de pește de mici dimensiuni, asta ca să vă faceți o idee care-i treaba cu bălțile astea. Tot puietul astfel recuperat era folosit pentru popularea crescătoriilor de pește administrate de Piscicola pe raza județului”, ne-a povestit fostul lucrător din domeniul pisciculturii. Acesta ne-a spus că, în mod normal, canalul Corotișca ar trebui să se afle în prezent la Apele Române.

Am revenit, așadar, la Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila, unde am aflat că, în contextul în care nimeni nu revendică proprietatea respectivului canal, acesta ar putea fi considerat, de drept, ca făcând parte din zonele adiacente fluviului Dunărea, administrate de Administrația Națională “Apele Române” București, prin sucursalele sale din teritoriu. “La noi nu există în momentul de față niciun document din care să reiasă că am avea în administrare canalul Corotișca. Dar, dacă acesta nu este revendicat de nicio instituție a statului sau entitate privată, în mod normal, aflându-se în zona dig-mal a fluviului Dunărea, s-ar putea afla în grija Apelor Române”, ne-a explicat directorul Satnoianu. Întrebat dacă, în acest context, SGA ar putea să ia măsuri pentru decolmatarea canalului, șeful SGA Brăila ne-a spus că o astfel de decizie trebuie luată de forul superior, adică de Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița. “Vom ridica această problemă în cadrul următoarei ședințe la care vom fi convocați”, ne-a declarat directorul Satnoianu.

În altă ordine de idei, întrebată dacă un agent economic interesat să exploateze din punct de vedere turistic și piscicol canalul Corotișca l-ar putea închiria de la Apele Române, conducerea SGA ne-a spus că, în confomitate cu Hotărârea de Guvern 632 din 2007, acest lucru este posibil. “Investitorul respectiv ar trebui să se adreseze direct Administrației Naționale Apele Române, iar dacă va primi aprobare pentru închirierea canalului ar putea face inclusiv amenajări hidrotehnice pe acesta, în baza unor avize eliberate de instituția noastră, ne-a lămurit directorul Laura Satnoianu.

Cu alte cuvinte, un investitor care ar fi interesat să preia fostul popas Corotișca pentru amenajarea unui punct turistic, ar putea închiria și canalul Corotișca, pe care să-l decolmateze și să îl readucă la vechile dimensiuni. Ar putea rezulta astfel o amenajare turistică ce ar avea potențial să devină o atracție a Brăilei.

Deocamdată, însă, realitatea momentului este că tone de pește vor muri și în această vară pe canalul Corotișca și în bălțile alimentate de acesta. Asta deoarece nici instituțiile statului și nici investitori potenți financiari nu sunt interesați să ia măsuri pentru decolmatarea lui. Singurul care își dorește cu toată ființa să salveze peștii este bătrânul barcagiu Valerică Bedreag. “Dacă m-ar ajuta Dumnezeu săștig un milion de euro la loto, toți banii i-aș băga în canalul ăsta. L-aș curăța și l-aș face cum era odată, să-ți fie drag să te plimbi pe el cu barca sau cu vaporașul, sau să stai pe mal cu undița în mână, la umbra sălciilor bătrâne!”, ne-a mărturisit acesta, săptămâna trecută, când ne-a dus cu barca lui cu vâsle să ne arate în ce hal de colmatare a ajuns bietul canal. Vom reveni.

Citeste si: VIDEO Corotișca - de la paradis, la cimitirul peștilor

 




Categorie articol: 

Comentarii