Mergi la conţinutul principal

Constitutia: plusuri si minusuri

Orice problema majora ofera adesea si o oportunitate pe masura. Suspendarea presedintelui Traian Basescu si tensiunea apriga dintre suporterii si oponentii lui creeaza nevoia unei reexaminari a structurilor si institutiilor din sistemul politic romanesc si ofera totodata si posibilitatea de a le reaseza pe un fagas mai stabil si mai bun.
Experienta Romaniei din ultimele saptamini ne-a demostrat clar ca sistemul politic actual este instabil si ineficient. Decizia parlamentului de a-l suspenda pe presedinte impotriva avizului Curtii Constitutionale potrivit caruia Traian Basescu nu a incalcat Constitutia, urmata de schimbarea regulilor referendumului in asa fel incit Parlamentul sa decida soarta presedintelui in cazul in care la vot se prezinta mai putin de jumatate plus unu din alegatori, arata ca in Romania puterea legislativa a parlamentului a devenit discretionara si lucreaza in detrimentul democratiei. La baza acestei situatii se afla o Constitutie deficitara.
Principiul separarii puterilor in stat si notiunea ca ele trebuie sa se verifice si sa se controleze reciproc pentru a crea un regim politic moderat si stabil a fost cel mai bine articulat de parintii fondatori ai Constitutiei americane intr-un set de documente intitulat The Federalist Papers. Aceste documente reflecta dezbaterile care au avut loc inaintea ratificarii Constitutiei americane in 1789.
Inspirat de scrierile baronului de Montesquieu din secolul al 18-lea, parintele Constitutiei americane, James Madison, sustinea ca noua republica avea nevoie de un sistem de verificare si control ("checks and balances”) prin care sa se limiteze influenta grupurilor de interese si sa se lupte impotriva aristocratiei si a coruptiei. Ideea separarii clare a puterilor in stat era sacrosancta pentru Madison pentru ca "atunci cind puterea legislativa si executiva sint unite, libertatea nu poate exista.” De fapt, potrivit dezbaterilor de atunci, tirania si libertatea erau definite ca fiind proportionale cu masura in care puterea legislativa, executiva si juridica puteau fi monopolizate, tirania prosperind intr-un sistem de guvernamint monopolizat, iar libertatea prosperind intr-un sistem de guvernamint clar separat.
La baza rationamentului acesta sta o interpretare pesimista a naturii omului, de unde si nevoia unui mecanism care sa functioneze in asa fel incit "ambitia sa contracareze ambitia.” Madison se temea cel mai mult de o putere legislativa care si-ar putea depasi limitele si cerea control reciproc si echilibru, preocupat fiind de slabiciunea fortelor sociale din tinara republica americana.
Trecind de la America secolului al 18-lea la Romania actuala, o democratie inca in proces de maturizare, o dezbatere meticuloasa asupra unui nou sistem politic este foarte necesara.
Dintre cele trei tipuri de sisteme de guvernare - cel prezidential in care presedintele este atit sef de stat cit si de guvern ca in SUA, cel semi-prezidential in care presedintele si primul ministru impart anumite atributii ca in Franta, sau cel parlamentar, in care presedintele are doar un rol simbolic ca in Italia - cel din urma ar fi cel mai nociv pentru Romania de astazi.
Sistemul parlamentar reduce functia prezidentiala la una de decor si elimina astfel sansa unui control real asupra parlamentului. O putere disproportionata a parlamentului este periculoasa pentru faptul ca acesta nu lucreaza intotdeauna in interesul poporului, ci mai degraba in interesul partidelor pe care le reprezinta. Avantajele unui sistem prezidential sau semi-prezidential constau in faptul ca presedintele este ales direct, fiind astfel cel mai legitim reprezentant al electoratului si poate oferi tocmai echilibrul necesar contracararii influentei legislativului.
Pe linga un sistem de guvernare adecvat, calitatea parlamentului ar putea fi si ea mult imbunatatita printr-un sistem electoral majoritar cu vot uninominal prin care poporul sa isi aleaga direct reprezentantii. Acest sistem este competitiv si selectiv, impiedicind accesul in parlament al candidatilor cu calitati profesionale si morale indoielnice.
Depinde acum doar de vointa noastra, a alegatorilor, de a raspunde cum se cuvine provocarii lansate de politicieni, participind mai intii la referendumul din 19 mai si dovedind prin optiunea noastra ca ne dorim de fapt o schimbare in politica romaneasca si un altfel de parlament care sa gestioneze problemele poporului si nu propriile interese meschine de partid.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro