• este vorba de cinci speţe rămase „nestinse”, după cum a precizat chiar preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac • printre acestea se numără finanţarea sportului, dar şi acordarea de sporuri către consilierii judeţeni sau măriri de salarii pentru o parte dintre angajaţi • Consiliul urmează să atace constatările Camerei de Conturi Brăila la Bucureşti, luând în calcul şi să meargă în contencios administrativ
Cinci probleme rămase nerezolvate susţine preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, că mai are instituţia, în urma controlului recent al Curţii de Conturi. Potrivit acestuia, dintre cele 14 nereguli constatate de către inspectori, 9 au fost deja „stinse”, însă nu se pot lua aceleaşi măsuri pentru cele cinci rămase în picioare, deoarece şeful judeţului consideră că nu a greşit cu nimic. Principala problemă ridicată de inspectori, care a rămas deocamdată în coadă de peşte, se referă la finanţarea sportului brăilean, faţă de care Chiriac a afirmat că speră să aibă câştig de cauză, având în vedere contestaţia făcută şi ceea ce s-a întâmplat la Primărie. De asemenea, acesta a precizat că inspectorii impută un contract vechi cu o firmă, precum şi recuperarea unor prime date consilierilor judeţeni, dar şi măriri de salarii pentru o parte dintre angajaţi.
„Din cele 14 măsuri care au fost date de Curtea de Conturi am stins deja 9. Au mai rămas 5, dintre care una este cunoscută - finanţarea sportului. Mergem mai departe pentru că avem căile legale şi ne susţinem în continuare cauza. Noi credem că avem dreptate. Am făcut contestaţie şi sperăm ca verdictul favorabil de la Primărie să vină şi în favoarea noastră. Am stins foarte multe dintre probleme chiar în momentul controlului sau în unele cazuri lucrurile au fost rezolvate ulterior, fără niciun fel de problemă. Pe lângă acest punct cu handbalul, mai sunt două probleme pe un contract din 2005 - 2007, ceva cu o firmă. Şi pe acela mergem în contestaţie. Sunt nişte sume de recuperat şi aşa mai departe, cu anumite hotărâri judecătoreşti. Şi alte două pe salarii. Una cu recuperarea anumitor contribuţii care au fost acordate, spun ei, ilegal. Şi este aproape finalizat - 99%. Aici mă refer la contribuţia dată anumitor consilieri, iar suma este aproape recuperată. Mai sunt vreo 3.000 lei de luat. Iar ultima e pe salarii şi vine de anul trecut. Noi am considerat că este legal, au spus-o şi funcţionarii publici, chiar sub coordonarea auditului Consiliului Judeţean că aceste decizii semnate de preşedinte au fost corecte. Şi e vorba de mărire de salarii la 58 de angajaţi ai Consiliului. Vom merge cu toate în instanţă. Noi spunem că avem dreptate şi că lucrurile se vor rezolva”, a declarat Chiriac.
Şeful judeţului a explicat că a depus contestaţii la toate punctele amintite mai sus, iniţial la Camera de Conturi Brăila, dar au fost respinse. Acum, CJ Brăila va face contestaţie la Curtea de Conturi Bucureşti. În cazul în care nu va primi răspuns favorabil, Chiriac a afirmat că va merge în contencios administrativ, deoarece consideră că măsurile criticate de inspectori au fost corecte.
Chiriac consideră că multe dintre controale au iz politic
Plecând de la controlul recent al Curţii de Conturi, şeful judeţului a făcut referire şi la propriul Compartiment de audit al instituţiei, precizând că în ciuda comentariilor apărute în spaţiul public privind afinitatea la PSD a multor angajaţi din CJ Brăila, în acest caz este vorba despre un membru PNL. Prin urmare Chiriac a dat de înţeles că multe dintre verificări pot avea iz politic.
„Nu vedeţi că cei de la Curtea de Conturi vin cu speţe din 1944 (n.r. - făcând referire la situaţia contractului din 2005)?! Nu vreau să comentez, au anumite reguli. Ei spun că verifică în continuare. Dar eu vă spun în felul următor - că tot s-a vorbit că în Consiliul Judeţean sunt membri PSD, - onor auditul meu e membru PNL cu acte în regulă şi a mai avut astfel de controale în CJ Brăila şi a coordonat lucrurile astea de-a lungul timpului. Sper să se modifice legea ca şi auditorii să răspundă pentru ceea ce auditează. Acum răspunde doar preşedintele CJ ca ordonator principal de credite, vicepreşedintele care are în atribuţii domeniul respectiv sau sarcina respectivă şi directorul de patrimoniu. De exemplu, secretarul judeţului, care îmi dă aviz de legalitate, nu răspunde. Deci este o anomalie. Răspunde politicul că aşa se doreşte sau aşa s-a primit sarcină. Nu schimb eu legea, dar am vorbit cu onor parlamentarii să încerce să pună lucrurile în regulă şi în realitate. Pentru că haideţi să fim serioşi, nu trebuie să ştiu eu despre un contract din 2007. Dar sunt lucruri pe care le rezolvăm încet - încet”, a conchis Chiriac.
Revenind la finaţarea sportului brăilean, precizăm că pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a CLM Brăila din 31 august se află un proiect de hotărâre referitor la aprobarea regulamentului privind regimul finanţărilor nerambursabile acordate de la bugetul local al Municipiului Brăila, pentru activitatea sportivă, în baza prevederilor Legii nr. 69/2000, legea educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare. Rămâne de văzut dacă va fi sau nu aprobat.
