Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Consilierii neputinţei

• zeci de proiecte tentante “aruncate” în faţa brăilenilor la alegerile locale, însă fără nicio concretizare în cele 9 luni care au trecut de atunci • zero încercări de promovări de idei viabile din partea consilierilor liberali, care şi-au abandonat complet promisiunile în CJ şi CLM, în contextul în care majoritatea este deţinută de PSD •  nici ALDE, PND, PMP care sunt partenere cu social-democraţii nu se pot lăuda, până în prezent, cu mari realizări • cert este că majoritatea consilierilor de opoziţie şi nu numai, promit în continuare că “vor face”

 

Au candidat, s-au “aruncat” la tot felul de proiecte care să le aducă voturile brăilenilor şi fotoliile mult visate în administraţia locală şi judeţeană, iar acum, după ce s-au văzut instalaţi pe poziţii “călduţe”, au intrat într-un soi de stare vegetativă. Este cazul celor mai mulţi consilieri municipali/judeţeni de opoziţie şi nu numai, care s-au înscris în cursa electorală din vara anului trecut, dar care abia dacă au ridicat un deget pentru a încerca să îşi ducă la îndeplinire vreuna dintre promisiunile din campanie, deşi a trecut aproape un an de atunci. Este adevărat, câţiva au candidat strict pentru fotoliul de primar şi au pierdut, aşa cum este cazul fostului senator PNL Cătălin Boboc, însă nu putem ignora faptul că, de exemplu, la vremea respectivă acesta a venit cu 9 proiecte în programul partidului de “Deschidere” a Brăilei, asumate şi de candidaţii la cele două consilii. Plecând de la ideea că, în prezent, liberalii au un număr deloc neglijabil de fotolii de consilieri, poziţii din care pot încerca măcar să îşi promoveze o parte dintre proiectele propuse în iunie 2016, chiar cu riscul ca majoritatea să le respingă, “hibernarea”, sau simpla opoziţie de faţadă, nu pot fi uşor de acceptat. Însă scenariul pasivităţii nu se limitează doar la PNL-işti. Nici celelalte partide care au reprezentanţi în CLM şi CJ (ALDE, PMP, PND) nu par să se agite atunci când vine vorba de proiecte promise în campanie, în ciuda faptului că au semnat un protocol de colaborare cu PSD-iştii, care deţin majoritatea.

Deci, ce s-a ales cu zecile de promisiuni şi proiecte anunţate în campania de la alegerile locale? Asta au încercat să afle redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” de la cei care s-au înscris în campania cotidianului nostru “Bătălia pe proiecte”, dar şi de la candidaţii care nu s-au deranjat să pună nici măcar o idee pe hârtie în timpul alegerilor, însă care au intrat totuşi în Legislativul municipal şi judeţean şi care ar putea face ceva în folosul comunităţii.

 Parc industrial, parcări în municipiu, facilităţi pentru investitori, rezolvarea problemei câinilor comunitari, centre after school, locuri de joacă pentru copii, “Parc Safari”, prime pentru mame, evenimente culturale - sunt doar câteva dintre promisiunile cu care candidaţii s-au înscris în cursa electorală din 5 iunie 2016. Bineînţeles că printre cei care s-au lăudat cu tot felul de proiecte se numără şi PSD-iştii, astfel că redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au prezentat deja în ediţiile trecute ale ziarului nostru, priorităţile pentru acest an ale primarului Marian Dragomir şi ale preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac şi vor urmări îndeaproape materializarea sau nu a ideilor liderilor administraţiei. Însă foarte interesante au fost şi proiectele candidaţilor din partea partidelor mai mici sau de opoziţie, candidaţi care, chiar dacă au pierdut cursa pentru Primărie, s-au ales (măcar o parte dintre aceştia) cu un fotoliu de consilier în CLM sau CJ, locuri de unde au posibilitatea să se zbată pentru materializarea promisiunilor din campanie. Este cazul ALDE, PNL, PND, PMP, şi chiar a celor doi consilieri independenţi - Lucian Căprariu la CLM şi Marian Căpăţînă la CJ.

Cert este că deşi au trecut 9 luni de zile de la preluarea mandatului, puţini sunt cei care pot afirma că au reuşit să implementeze ceva concret. Iar cei aflaţi în opoziţie nici nu se străduiesc să vină cu proiecte, astfel încât să aibă cu ce “da peste nas” partidului puterii în contextul în care le va respinge, fără niciun argument. Cert este că promisiunile curg în continuare. Absolut toţi consilierii chestionaţi s-au jurat că se vor lupta până în pânzele albe pentru realizarea proiectelor şi promit că nu îşi vor lăsa planurile de izbelişte, însă cu precizarea că cele mai multe dintre acestea s-ar putea materializa abia din 2018 şi asta din motive independente lor. Iar dacă liberalii sunt extrem de sceptici că majoritatea condusă de PSD le va accepta ideile, cel puţin fără să şi le însuşească în totalitate, restul partidelor prezente în cele două consilii îşi pun speranţe depline în protocolul semnat cu social-democraţii. Rămâne de văzut câte dintre proiectele asumate de PSD-işti, dar şi de ceilalţi candidaţi în campania electorală din vara lui 2016 se vor realiza până la următoarele alegeri locale. Iată însă ce strategii au consilierii brăileni până la finele anului şi chiar al mandatului.

 

PNL-iştii promit să revină în forţă după alegerile interne

 Liberalii, în frunte cu fostul senator Cătălin Boboc, care a candidat la Primăria Municipiului au venit în faţa brăilenilor la alegerile locale cu un program intitulat “Deschidem Brăila”, program cu care s-au înscris şi în “Bătălia pe proiecte”, campania cotidianului nostru. Boboc promitea atunci vreo 9 proiecte printre care, cele mai importante: realizarea unui parc industrial care să creeze 3.000 locuri de muncă, facilităţi pentru investitori, reabilitarea termică a blocurilor, regândirea traseelor turistice din oraş, primării de cartiere, rezolvarea problemei câinilor comunitari. Întrebat dacă vreuna dintre aceste idei ar putea fi dusă mai departe de actualii consilieri municipali şi chiar judeţeni ai PNL Brăila, fostul candidat la Primărie a precizat că în mod cert asta se va şi întâmpla.

“Nu doar Boboc şi-a asumat proiecte în campania aceea, ci întreaga organizaţie. Sigur, mai cu seamă candidatul la Primărie şi cei la Consiliul Local. Dar acele proiecte nu le-am făcut eu de plictiseală, ci împreună cu colegii mei. Fiecare cu domeniul lui, cu priceperea lui şi-a pus amprenta acolo. Au fost nişte proiecte pe care le-am discutat inclusiv cu brăilenii la toate întâlnirile pe care le-am avut. Şi cred că pentru toţi acei brăileni - mulţi, puţini, câţi au fost cei care ne-au votat -, avem obligaţia să aşezăm proiectele acelea pe o ordine de priorităţi a noastră şi să ne batem pentru ele în Consilii. Că avem sau nu capacitatea de a convinge pe ceilalţi consilieri să le voteze, că avem capacitatea de a le trece pur şi simplu la vot, asta e altă discuţie. Dar avem această obligaţie ca partid politic serios”, a declarat Boboc.

Sursa citată a mai completat că va încerca să aibă o discuţie la partid, astfel încât proiectele la care s-a lucrat în campania electorală să fie duse mai departe.

Cât despre faptul că s-a aşteptat atât de mult fără nicio încercare vizibilă de promovare a vreunuia dintre aceste proiecte, liberalul a afirmat că de vină este perioada extrem de tumultoasă din PNL Brăila de după alegerile locale.

“Trebuie să o recunoaştem cu toţii, a fost o situaţie, să spunem, un pic mai încordată în PNL Brăila. Au avut loc şi alegerile generale. Oamenii s-au concentrat pe proiecte de altă natură: proiecte de guvernare, la nivel naţional, în Parlament. E firesc. Dar trebuie să recunoaştem că orice guvernare locală are o perioadă de acomodare. Nu îi poţi sări omului în cap de a doua zi că nu ştiu ce a făcut sau n-a făcut. Am să propun colegilor mei şi am să discut să ia în calcul susţinerea câtorva proiecte pe care noi le-am avut şi despre care ne-am pronunţat că sunt bune”, a conchis ex-senatorul, cu precizarea că la această întârziere a contribuit şi faptul că PNL nu are majoritate, astfel că şansele ca proiectele să treacă sunt minime, ceea ce i-ar fi descurajat.

O părere asemănătoare a afişat şi consilierul municipal PNL Marian Fusea, care s-a înscris în bătălia pe proiecte cu două idei: comerţ stradal civilizat şi realizarea de locuri de joacă pentru copii în fiecare cartier din municipiu. Acesta a precizat că va încerca să îşi implementeze ideile, însă nu s-a arătat prea convins de succes, în contextul majorităţii PSD-iste.

“Normal că am în plan să realizez aceste proiecte. Discutam despre comerţ stradal, civilizat, mai ales pe artera pietonală, pe Mihai Eminescu. Cred în continuare că lucrul acesta poate fi realizat. Rămâne de văzut cât de deschisă este administraţia locală la propunerile noastre. Cred în primul rând că trebuie să avem un aspect civilizat al clădirilor de pe strada pietonală. Proprietarii trebuie încurajaţi să le renoveze. Sunt câţiva proprietari privaţi. În mare parte, municipalitatea are în proprietate clădirile şi ar putea să aloce fonduri pentru a le renova. Iar proprietarii pot fi scutiţi de taxe, depinzând de cuantumul pe care îl investesc în renovarea faţadelor”, a afirmat Fusea.

Consilierul municipal, a mai făcut referire şi la un alt mod de a dezvolta zona centrului vechi al Brăilei, prin relocarea pe Mihai Eminescu a evenimentelor publice, care deocamdată sunt organizate doar în Grădina Publică sau pe Faleză. Cât despre celălalt proiect al său, Fusea susţine că va încerca să îl implementeze, însă cu precizarea că multe aspecte ţin strict de executiv şi de modul în care acesta îşi face treaba. PNL-istul a dat exemplul lipsei toaletelor publice din zonele părculeţelor, pentru montarea cărora, spune acesta, nu ar trebui să se facă un proiect în CLM ci doar să existe bun simţ.

“Locurile de joacă pentru copii reprezintă o preocupare de-a mea mult mai veche. Având copii şi mergând cu ei în toate locurile publice din Brăila am observat că sunt degradate, multe dintre ele chiar în paragină. Cel din Grădina Publică a fost uşor îmbunătăţit, dar nu adus la standarde occidentale. Este o preocupare continuă şi încercăm să rezolvăm aceste lucruri, aşa cum putem din poziţia de consilieri ai unui partid aflat în opoziţie”, a mai adăugat Fusea.

În ceea ce îl priveşte pe preşedintele interimar al PNL Brăila, Vasile Varga, acesta a ţinut să sublinieze că toate energiile sunt îndreptate acum către alegerile interne, însă că odată stabilită noua conducere, liberalii vor fi mult mai activi şi în cadrul mini-Parlamentelor locale.

“În momentul în care vom avea o conducere nouă, cu siguranţă se vor lua toate proiectele la rând, se vor analiza şi se va promova orice proiect în interesul comunităţii. Eu sunt convins!”, a precizat Varga.

 

Consilierii ALDE se pregătesc de proiecte, la anul

 Preşedintele ALDE Brăila, Daniela Rădulescu, a candidat şi a obţinut un fotoliu de consilier municipal, având deci un cuvânt de spus în administraţia brăileană, alături de ceilalţi reprezentanţi ai partidului în CLM şi CJ, în contextul parteneriatului la nivel naţional cu PSD. Aceasta s-a înscris în “Bătălia pe proiecte” cu două idei: prime pentru naşteri şi organizarea de cursuri pentru personalul specializat despre alimentaţia sănătoasă în cazul copiilor. Rădulescu susţine că ambele proiecte au şanse să se realizeze, însă nu anul acesta. Consilierul ALDE a afirmat că a discutat deja cu primarul Marian Dragomir şi a primit promisiunea că proiectul privind primele va fi prins în bugetul anului viitor.

“Domnul primar m-a rugat să mă gândesc la o sumă care s-ar putea suporta din bugetul CLM. Aşa că proiectul va fi pregătit pentru bugetul de anul viitor. Eu propusesem 2.000 lei, nu era foarte mult. Scosesem statisticile din anii interiori cu câte naşteri am avut la Brăila. Însă domnul primar a sugerat ca suma să fie cam de 1.000 lei pentru mămici. Dar aş dori să duc mai departe proiectul şi să nu îl limitez doar la municipiu. Chiar dacă este proiectul meu în calitate de consilier local, aş vrea, împreună cu consilierii judeţeni, să acordăm şi în judeţ aceeaşi sumă. Să fie o colaborare. Altfel nu era suficient. Dacă nu stă mămica în Municipiu, să nu beneficieze de această primă? Nu e normal. Aşa că vom încerca această variantă”, a declarat Rădulescu.

Cât despre proiectul privind cursurile cadrelor didactice despre alimentaţia sănătoasă, sursa citată, recunoaşte că nu a avut timp să se ocupe deloc, dar promite că îl va duce la îndeplinire în cele din urmă, dacă va beneficia de ajutoru Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila.

 

PND-iştii îşi pun toate speranţele în PSD

 Consilierul judeţean Simona Drăghincescu a venit în faţa brăilenilor în campania de la alegerile locale cu o serie de proiecte precum: reforma palatului administrativ, micşorarea taxelor şi impozitelor, a tarifelor la utilităţile publice, facilităţi pentru firmele care angajează tineri, gratuitate la transport, modernizarea bazelor sportive, ştrand plutitor pe Dunăre şi plaje amenajate, un Parc Safari, care să includă şi Grădina Zoologică, parcări, mansardarea blocurilor, modernizarea pieţelor etc.

Drăghincescu susţine că toate acestea au fost prinse în protocolul de colaborare semnat cu PSD, astfel că are încredere în implementarea lor până la finalul mandatului. 

“Toate proiectele pe care noi le-am promis şi am spus că o să le realizăm sunt prinse în protocolul făcut cu PSD. Eu cred că vom reuşi să facem ce am promis împreună cu ei, pentru că PSD conduce Primăria şi are jumătate plus unu dintre consilieri. Atunci când am încheiat această înţelegere am avut în vedere în primul rând ca proiectele pe care ni le-am propus pentru Brăila să se facă. Asta a şi stat la baza protocolului”, a declarat Drăghincescu.

PND-ista a afirmat că este încântată de începerea contorizării individuale la limita proprietăţii, una dintre ideile pe care a promovat-o inclusiv când făcea parte din CLM. “Mă bucur foarte mult de lucrul ăsta. Sper să achieseze cât mai mulţi brăileni. Este un proiect la care eu am ţinut foarte mult. Dacă se va realiza pot să fiu mândră că am fost consilier local şi că nu am fost degeaba. Deja sunt foarte multe asociaţii de proprietări care au făcut contorizare la limita proprietăţii”, a subliniat Drăghincescu, considerând acest proiect o primă realizare.

Cât despre “Parcul Safari”, PND-ista a precizat că încă este în discuţii cu primarul Marian Dragomir despre cum s-ar putea implementa şi a afirmat că va încerca să aducă şi Consiliul Judeţean ca partener pentru o implementare mai rapidă.

“Sigur că da, discutăm şi de facilităţi pentru firme. Faptul că m-am dus spre Zona Liberă nu e degeaba. Aici agenţii economici au foarte multe facilităţi. Unul dintre proiectele pe care eu le-am propus şi acum pentru Zona Liberă a fost un parc industrial”, a mai adăugat PND-ista. De asemenea, Drăghincescu a dorit să anunţe că şi ceilalţi consilieri ai partidului au proiecte prinse în protocolul cu PSD.

 

PMP-iştii susţin că totul depinde de bugetul gestionat de PSD-işti

 Preşedintele PMP Brăila, Marioara Nistor, a candidat la alegerile locale din postura de şef al UNPR, astfel că redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au încercat să vadă dacă proiectele promise de aceasta ar putea fi trasferate în prezent şi în programul popularilor. Din păcate, însă, aceasta nu a putut fi contactată. Chiar şi aşa, consilierul judeţean Viorel Botea, care nu a participat în vara anului trecut la “Bătălia pe proiecte”, ne-a expus câteva dintre ideile sale. Consilierul judeţean susţine că prioritare pentru PMP Brăila sunt două proiecte legate de educaţie.

“Pe unul l-am şi spus în Consiliul Judeţean. Dorim ca după rectificarea bugetară din iunie - iulie, ca cel târziu de la 1 octombrie să dăm drumul la Centrul de Excelenţă la Brăila. Proiectul deja este făcut. În proporţie de 90% este realizat. Finanţare există, proiectul e gata, singura chestie pe care trebuie să o mai facem este discuţia cu Inspectoratul Şcolar Judeţean ca să armonizăm poziţiile noastre. Al doilea, deşi nu cred că se va realiza până la sfârşitul anului, pentru că e vorba de problema banilor, este legat de realizarea unor centre after school. Chiar şi la nivelul judeţului. Mai e de lucrat dar am zis să vedem întâi cât costă unul şi apoi, până la sfârşitul mandatului să finalizăm şi chestia asta cu centrele after school. Asta este dorinţa noastră vizavi de brăileni. Eu mă bag unde ştiu. Unde pot într-adevăr să fac nişte lucruri pentru comunitate”, a declarat Botea, cu precizarea că totul depinde de alocările bugetare viitoare.

Precizăm că şi PMP-iştii au semnat protocolul cu PSD la Brăila pentru a-şi susţine proiectele.

Botea a mai punctat că partidul are mai multe idei, însă o parte dintre ele au coincis cu cele ale PSD-iştilor, astfel că ei vor fi cei care le vor implementa. Sursa citată a dat exemplul gratuităţii elevilor pe transportul în comun.

 

Consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă vrea aeroport

 Consilierul judeţean independent, Marian Căpăţînă a afirmat că vara trecută a candidat pentru încă un mandat în ideea de a-şi continua proiectele (în special culturale) începute deja. Acesta a amintit “Simpozionul Internaţional de Sculptură Monumentală Nicăpetre”, Festivalul Internaţional de Jazz “Johnny Răducanu” şi înfiinţarea Filarmonicii Lyra - George Cavadia Brăila. De asemenea, acesta susţine că a încercat să lămurească problemele de la spitalele brăilene, dar şi să negocieze câteva proiecte noi prin protocolul semnat cu PSD.

“Unul dintre aceste proiecte noi este legat de piaţa de gros la Brăila şi încă unul, poate cel mai greu, realizarea unui aeroport între Brăila şi Galaţi. Proiectele mele au pornit în mandatul anterior şi am candidat pentru a le putea duce mai departe. În prezent toate sunt în derulare. Se pare că în şedinţa CLM din 30 martie, la votul bugetului municipiului Brăila, se va aloca o sumă pentru construcţia acestei pieţe de gros pe amplasamentul fostului Obor. Legat de aeroport, dacă o să reuşim, pentru că este un proiect greu, probabil că o să mergem pe schema făcută de Braşov. Acolo Consiliul Judeţean s-a asociat cu Harghita pentru a construi un aeroport la Braşov. Noi, probabil ne vom asocia cu vecinii noştri dintotdeauna, gălăţenii. La Filarmonică, am ajuns în momentul în care ne permitem să oferim publicului brăilean fragmente din opera lui Beethoven şi cu asta cred că am spus tot”, a declarat Căpăţînă.

 

Ce planuri are consilierul municipal independent Lucian Căprariu

 Deşi nu s-a înscris cu niciun proiect în cadrul campaniei “Bătălia pe proiecte”, redactorii noştri au încercat să vadă dacă singurul consilier independent din CLM, Lucian Căprariu are vreun plan pregătit în mod special pentru acest mandat.

Acesta a precizat că şi-a pregătit patru proiecte pe care are de gând să încerce să le propună plenului consiliului. În primul rând, acesta susţine că lucrează la pachetul de hotărâri necesar reabilitării centrului istoric, unde principala sursă de finanţare o vor reprezenta fondurile europene.

“Completarea/amendarea regulamentului care defineşte zona istorică a municipiului astfel încât intervenţia la clădirile ce nu sunt monumente istorice sau de arhitectură să poată urma procedura generală de la nivelul oraşului. Am înţeles de la cei care mi-au semnalat situaţia că şi pentru a demola o magazie sunt necesare avize speciale de la «monumente istorice»“, a mai indicat Căprariu un al doilea proiect.

De asemenea, acesta a vorbit despre ajutor comunitar pentru creşterea mobilităţii persoanelor cu handicap fizic, constând în vouchere pentru scaune electrice şi adaptarea autovehiculelor pentru condus, cu bani din amenzile pentru blocarea locurilor dedicate sau a pantelor de acces stradale. De asemenea, consilierul independent vrea clarificarea regulamentului privind licitaţiile, astfel încât atribuirea loturilor închiriabile din domeniul public să se poată face începând cu al doilea termen chiar în condiţiile existenţei unui singur solicitant. Iar participarea la termenele ulterioare să nu fie condiţionată de achiziţionarea caietului de sarcină pentru fiecare termen.

Rămâne de văzut însă, în ce măsură acesta îşi va putea duce până la capăt ideile.

 

Cum arată structura CLM şi CJ Brăila

 Nu trebuie trecut cu vederea faptul că PSD la Brăila deţine majoritatea atât în Consiliul Local Municipal, cât şi în Consiliul Judeţean şi că a avut grijă să îşi atragă alături şi parteneri de la alte partide, pentru a evita o eventuală răsturnare de situaţie. În contextul discuţiilor despre proiecte, trebuie subliniat că în prezent, CLM Brăila este format din: 14 consilieri PSD (inclusiv cei doi viceprimari), 7 - PNL, 3 - PND, 2 - ALDE şi un consilier independent.

De asemenea, CJ Brăila are în componenţă: 14 consilieri PSD (inclusiv preşedintele şi un vice), 12 - PNL, 2 - PND, 2 - PMP, 2 ALDE (inclsiv un vicepreşedinte) şi un consilier independent.




Categorie articol: 

Comentarii