România a obţinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014-2020, de 164 euro pe locuitor pe an, la jumătate faţă de Slovacia şi Ungaria, potrivit unui raport al Erste Bank, preluat de mediafax.ro.
Analiza se referă la şase state din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Croaţia.
Fondurile europene totale alocate pentru cele şase ţări în programul de finanţare europeană pentru perioada 2014-2020 se ridică la 167,1 miliarde euro.
Polonia este câştigătorul clar al negocierilor, reuşind să obţină aproape jumătate din această sumă, respectiv 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune).
România poate accesa finanţare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total), Cehia şi Ungaria câte 21,9 miliarde euro (13,2%, respectiv 13,1%), Slovacia 13,9 miliarde euro (8,4%), iar Croaţia 8,6 miliarde euro (5,1%).
În funcţie de fondurile europene disponibile pe cap de locuitor în perioada 2014-2020, România este cu mult în urma ţărilor vecine. Slovacia conduce detaşat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmată de Ungaria, cu 316 euro, Cehia, 299 euro, Croaţia, 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, faţă de 164 euro pe an în cazul României.
Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), România a înregistrat în 2013 un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 8.630 de dolari, faţă de 18.868 dolari în cazul Cehiei, 17.929 dolari în Slovacia, 13.333 dolari în Polonia, 13.312 dolari în Croaţia, respectiv 13.171 dolari în Ungaria.
Totodată, România figurează în raportul Erste Bank cu cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educaţiei, cercetării şi dezvoltării: mai puţin de 8% din finanţarea totală disponibilă pentru perioada 2014-2020. Situaţia este similară Ungariei, cu o alocare de sub 10%, faţă de 20% în Cehia, 15% în Polonia, respectiv 14,5% în Slovacia.
Analiştii Erste Bank notează că educaţia şi sănătatea sunt două domenii esenţiale care ar trebui să beneficieze de mai multe fonduri, având în vedere finanţarea foarte scăzută a acestor două sectoare.
