Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Coaliţia pentru Educaţie: “Evaluarea Naţională pune presiune excesivă pe elevi”

“Accentul se mută de pe formarea de competenţe pe evaluarea de cunoştinţe pentru un număr redus de materii”, este una dintre concluziile dezbaterii organizate recent de Federaţia “Coaliţia pentru Educaţie”,  specialiştii în învăţământ fiind de părere că întreg procesul de admitere la liceu ar trebui regândit • participanţii la eveniment au susţinut că trebuie găsite soluţii pentru reducerea abandonului şcolar, în condiţiile în care mulţi elevi de clasa a VIII-a nu îşi mai continuă studiile

 

La începutul acestui an, în contextul propunerilor de planuri cadru pentru liceu - filiera teoretică, precum şi al consecinţelor deciziei Ministerului Educaţiei Naţionale de a corela mai atent planul de şcolarizare 2018-2019 cu mecanismul de finanţare per elev, Federaţia “Coaliţia pentru Educaţie” a organizat o dezabatere cu titlul “Rolul şcolii obligatorii în România”. La dezbatere au participat 60 de reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai ONG-urilor active în sectorul educaţional (elevi şi părinţi) şi experţi interesaţi de domeniul educaţiei.

Câteva dintre subiectele abordate au vizat durata optimă a învăţământului obligatoriu; rolul evaluărilor în actualul parcurs şcolar al elevilor; modalităţile de prevenire a abandonului şcolar, integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ obligatoriu şi accesul lor în învăţământul academic, în corelare cu structura actualului mecanism de finanţare, care nu favorizează componentele practice ale învăţării şi asigurarea calităţii serviciului public de educaţie pentru fiecare elev, astfel încât să contribuie la echitate.

Una dintre concluziile dezbaterii a fost aceea că examenul de Evaluare Naţională la clasa a VIII-a pune o presiune excesivă pe elevi.  

“Rolul Evaluării Naţionale în actualul parcurs şcolar al elevilor merită chestionat. Presiunea excesivă indusă de acest examen naţional minimalizează întregul proces de învăţare desfăşurat în şcoală, sunt de părere specialiştii. Accentul se mută de pe formarea de competenţe pe evaluarea de cunoştinţe pentru un număr redus de materii. În acest context, ar fi nevoie ca evaluările de parcurs şi consilierea educaţională şi profesională să devină procese de referinţă, în care se vor investi resurse importante. În plus, ar fi necesar ca întregul proces de acces în învăţământul secundar superior să fie regândit”, se precizează într-un comunicat de presă al Federaţiei “Coaliţia pentru Educaţia”.

 

Un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a nu ajung la liceu

În cadrul dezbaterii s-a pus accent pe găsirea unor soluţii pentru scăderea ratei abandonului şcolar, în condiţiile în care mulţi elevi se pierd la trecerea de la gimnaziu la liceu, precum şi pentru creşterea echităţii în educaţie şi asigurarea unui învăţământ obligatoriu de calitate, la finalul căruia elevii să aibă şanse reale de integrare pe piaţa muncii.

Datele statistice arată că se pierd foarte mulţi elevi la trecerea din clasa a VIII-a în clasa a IX-a (potrivit Ministerului Educaţiei, un sfert din cohorta de vârstă nu ajunge în clasa a IX-a, mare parte copii din mediul rural). Liceul presupune costuri suplimentare, iar accesul la educaţie al celor care provin din familii dezavantajate e, astfel, restrâns. Dacă învăţământul obligatoriu s-ar finaliza după absolvirea clasei a IX-a sau a X-a, copiii ar putea fi mai pregătiţi şi din punct de vedere practic, profesional să facă ceva. Oricum, şi scopul gimnaziului ar trebui regândit, astfel încât să se pună accent şi pe dimensiunea practică, interdisciplinară a acestuia. Evident, este nevoie de o creştere a calităţii învăţământului obligatoriu, primar şi gimnazial, şi de o valorizare corectă a importanţei acestui parcurs”, a subliniat Simona David-Crisbăşanu, membră în Consiliul Director al Coaliţiei pentru Educaţie şi preşedintă a Asociaţiei ROI.

O altă concluzie a dezbaterii a scos la iveală necesitatea alocării de resurse în funcţie de nevoile reale ale şcolilor, mai ales ale celor afectate de dinamica demografică negativă. Astfel, ar creşte echitatea în învăţământul obligatoriu, atât în privinţa accesului, cât şi în privinţa calităţii serviciului public de educaţie.

Participanţii consideră că pentru copii, utile ar mai fi: asigurarea unui curriculum relevant la decizia şcolii, până în momentul alegerii traseului şcolar în secundarul superior, curriculum care să asigure, în mod real, dobândirea tuturor competenţelor prevăzute în profilul absolventului, cu standard minim de alfabetizare funcţională; organizarea unor activităţi care să le faciliteze cunoaşterea ofertei şcolare şi profesionale specifice comunităţii locale/zonei apropiate; organizarea modulară a anului care precede alocarea pe un anumit traseu şcolar în secundarul superior.

„Fiecare an în plus de şcoală reduce riscul de şomaj, riscul de a suferi de o problemă de sănătate şi creşte şansele de a găsi un loc pe piaţa muncii. Din punct de vedere economic România ar trebui să considere alocarea financiară în educaţie ca o investiţie în viitorul ei”, a subliniat Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Departamentul Educaţie şi Cercetare – Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, specialiştii prezenţi la dezbatere au fost de părere că ar fi un avantaj pentru elevi ca la finalul învăţământului obligatoriu, inclusiv în licee teoretice, să se asigure o formare specializată.

Dezbaterea “Rolul şcolii obligatorii în România” a fost organizată în colaborare cu UNICEF România şi a fost înscrisă în calendarul de activităţi organizate sub egida Proiectului „România educată”. Fondată în iunie 2015, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie reuneşte organizaţii neguvernamentale active în domeniul educaţiei şi îşi propune să coaguleze energii şi resurse pentru a susţine dezvoltarea şcolii în care fiecare vrea şi poate să îşi împlinească potenţialul.




Categorie articol: 

Comentarii