Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Coşmarul admiterii la liceu

* alţii nu dau doi bani pe şcoală fiindcă ştiu că oricum ajung la liceu * în nebunia generată unii profesori devin din ce în ce mai indulgenţi, iar la liceu ajung elevi din ce în ce mai slab pregătiţi, dar cu medii foarte mari

Paradoxal, în timp ce mediile de admitere cresc în fiecare an, profesorii de liceu se plâng că scade mereu calitatea elevilor. Şi cu fiecare an e din ce în ce mai greu să "prinzi" un loc la un liceu bun. Goana după medii mari la gimnaziu a atins cote de neimaginat. Presiuni asupra elevilor, profesorilor, pregătiri nesfârşite la multe materii timp de patru ani. Atunci când s-a adoptat acest sistem de admitere s-a presupus că în câţiva ani oamenii se vor obişnui, iar notele din gimnaziu vor fi cele fireşti şi fiecare elev va intra acolo unde îi este locul. Din păcate, realitatea a contrazis teoria. Mediile de admitere au crescut mai mult sau mai puţin în fiecare an, ajungându-se, de pildă, ca anul trecut ultima medie de admitere la matematică-informatică la "Murgoci" să fie 9.48. Anul acesta numărul de medii peste 9,50 a crescut spectaculos datorită mediilor din gimnaziu foarte mari. În acest context, trebuie subliniat un aspect care ilustrează clar că elevii sunt supraevaluaţi în V-VIII: diferenţa dintre media de la Evaluarea Naţională şi media din gimnaziu ajunge uneori şi la aproape cinci puncte. Îngrijorător este şi faptul că acum câţiva ani aceste diferenţe se întâlneau răzleţ, la şcolile din rural, în vreme ce acum sunt prezente frecvent şi în urban şi în rural.

Cu cât creşte numărul în ierarhia de admitere, creşte şi indulgenţa profesorilor

O analiză a ierarhiilor de admitere la diferenţă de cinci ani arată clar creşterea spectaculoasă a mediilor de admitere. Anul acesta sunt 243 de medii peste 9.50. Aproape dublu faţă de câte au fost în 2006. Anul acesta au fost două medii maxime şi alte şase de 9,99. În urmă cu cinci ani maximul a fost 9.95. În plus, diferenţele dintre media din gimnaziu şi media de la Teste nu depăşea 50 de sutimi în 2006, în timp ce acum sunt situaţii şi de diferenţe de aproape un punct. O elevă de la Şcoala "F. Neagu" a obţinut la Evaluare 9.05 dar a terminat cu media 10.00. Şi numărul de medii de admitere peste 9.00 a crescut semnificativ, de la 480 la 544. Dacă în anii trecuţi mediile umflate din gimnaziu cu peste două puncte erau apanajul elevilor din mediul rural, acum nu se mai poate spune aşa ceva. Există multe situaţii în care şi în urban mediile din gimnaziu sunt umflate şi nu cu puţin, chiar cu peste patru puncte. În 2006, între mediile 8.00 şi 9.00 de admitere erau 189 de copii cu medii din gimnaziu peste 9.00. Anul acesta, în acelaşi interval, sunt 395, adică mai mult decât dublu. Şi nu e un accident. În intervalul 8.00 - 7.50 au fost în 2006 doar 41 de medii din gimnaziu peste 9, acum sunt 104, din nou mai mult decât dublu. Între 7.00 şi 6.50 sunt în 2006 două medii peste 8.50, în timp ce anul acesta sunt 27 de asemenea medii. Cu cât creşte numărul de ordine al elevului în ierarhia de admitere, creşte şi indulgenţa profesorilor, vizibilă la evaluarea externă. Altfel spus, cu cât elevul este mai slab, cu atât creşte indulgenţa profesorilor, iar adevărul iese la iveală la evaluările naţionale.

Elevii ştiu că oricum intră la liceu şi cedează altor tentaţii

Analiza promovabilităţilor pe şcoli întăreşte ideea că acolo unde există exigenţă, rezultatele la evaluările externe sunt foarte bune. Există exemple atât din mediul urban, cât şi din rural.
În Brăila sunt cinci licee care au clase selecţionate: "Bălcescu", "Murgoci", "Iorga", Pedagogic şi "Cerna". Cu excepţia ultimului, la toate celalte elevii au luat medii de promovare şi au un număr mare de medii peste 9.00. La "Cerna", peste 5 au luat 94% dintre elevi, sunt doar şapte medii peste 9.00, iar diferenţa dintre media de la Evaluare şi media din gimnaziu ajunge chiar la aproape 4 puncte în cazul penultimului elev din clasament. Concluzia? Indulgenţă peste măsură, ceea ce nu se întâlneşte la celelalte patru licee. Diferenţe acceptabile în jur de un punct între Evaluare şi media din gimnaziu există şi la şcolile la care au luat peste 5 toţi elevii, promovabilitate 100%, chiar dacă mediile nu sunt foarte mari: "Aslan", Corbu Nou, Deduleşti, Drogu, Dudeşti, Mihai Bravu, Frecăţei, Roşiori, Ulmu, "Anton Dumitriu", "Sadoveanu", Tătaru şi Waldorf. La şcolile care au promovabilităţi foarte bune, peste 90%, diferenţele între mediile amintite sunt de maxim 1,5 puncte la vârful clasamentului, dar uneori foarte mari la finalul acestuia. De exemplu, la finalul clasamentului, la şcoala "Mihu Dragomir" există o diferenţă de 4,65 puncte la o elevă care a luat la Evaluare 3.60, iar în gimnaziu a avut media 8,25. În aceeaşi zonă mai sunt câţiva elevi la care diferenţa este de aproximativ trei puncte. Pentru că asemenea situaţii nu sunt totuşi generale la această şcoală, am discutat cu directorul, Gina Şuchea, pentru a vedea ce s-a întâmplat. "Aceşti copii au învăţat în clasele a V-a şi a VI-a şi pe urmă au lăsat-o mai moale. Şi nouă ne mai spun profesorii de la liceu că vin la ei cu 8, dar sunt de 6. Aceşti copii în clasa a VII-a şi a VIII-a nu au mai învăţat. Elevii ştiu că oricum intră la liceu şi cedează altor tentaţii specifice adolescenţei. Şcoala devine neinteresantă pentru ei, iar părinţii tolerează acest lucru", a explicat directorul Gina Şuchea. La şcolile cu promovabilitate între 89% şi 70% sunt şi mai frecvente diferenţele de două sau trei puncte, iar la şcolile care au promovabilitate sub 70% diferenţele frecvente sunt de aproximativ patru puncte, iar cele de două sau trei puncte se regăsesc la majoritatea. Aici profesorii recunosc că sunt subiectivi şi că pun note mai mari decât ar trebui. "Profesorii pun note făcând comparaţia cu cel mai bun din clasă. Aşa apar aceste diferenţe care creează părintelui şi copilului o impresie falsă. Şi noi, profesorii, suntem vinovaţi că nu aplicăm standardele de evaluare. Eu ca director, merg în inspecţie, atrag atenţia că lucrurile nu sunt în ordine, dar unii profesori fac tot ce ştiu", a explicat directorul Şcolii Chiscani, prof. Didina Ţigănuş.

"Cel puţin 20 dintre cei 25 pot lua oricând 10.00 la Evaluare, iar cu 10 dintre ei pot să merg şi la olimpiadă"

În aceeaşi perioadă de cinci ani, şi subiectele au devenit din ce în ce mai uşoare, astfel că se obţine mai uşor nota 5, dar nu se mai face o diferenţiere clară, la vârf, între elevii foarte buni şi cei de nivel mediu. Astfel că ajung la liceele interesate de performanţă şi elevi care pur şi simplu nu fac faţă cerinţelor. "Nu putem spune că este un fenomen general, dar am avut elevi intraţi cu medii foarte mari şi care nu făceau faţă cerinţelor, în special la disciplinele reale: matematică, fizică, chimie. Majoritatea veneau din rural şi aveau atât probleme financiare, cât şi emoţionale. Ei aveau greutăţi la şcoală, erau şi departe de familie, le era greu, aşa că i-am ajutat cu burse şi i-am consiliat, au învăţat mai mult la disciplinele la care aveau părţi albe din trecut. Aşa au reuşit să treacă peste momentul dificil", a spus directorul Carmen Botea de la Colegiul "Bălcescu".
Subiectele medii ca dificultate de la matematică au făcut ca anul acesta la "Bălcescu" să se obţină 25 de note de 10.00 într-o clasă cu 31 de elevi, iar suspiciunile de fraudă să înflorească. Performanţa nu a mai fost atinsă nici înainte de vreo altă clasă nici la vreun alt liceu din ţară. Directorul Carmen Botea a precizat că a fost posibil aşa ceva pentru că elevii au muncit mult, chiar şi după ce s-a încheiat anul, ei pregătindu-se la şcoală până la examen. "Eu i-am muncit foarte mult şi pot să dovedesc asta cu caietele lor de clasă. Poate că şi alţii au lucrat, dar nu aşa cum trebuie. Eu, de exemplu, nu le dădeam să lucreze teste cu exerciţii cunoscute, la nesfârşit. Dintr-un test alegeam doar ce era nou şi acest tip de exerciţiu îl făceau până învăţau. Aveau mereu ceva nou şi asta îi făcea să lucreze cu plăcere, fără să se plictisească. Cel puţin 20 dintre cei 25 pot lua oricând 10 la Evaluare, iar cu zece dintre ei pot să merg şi la olimpiadă", a spus profesorul elevilor, inspectorul şcolar general Viorel Botea.
La fel, multe comentarii a stârnit şi faptul că pe poziţia patru în ierarhie este o elevă de la Plopu. "Această fetiţă a participat la numeroase concursuri, în special de matematică. A avut rezultate excelente la nivel judeţean. A participat şi la un concurs despre holocaust anul trecut şi, după proba scrisă, a fost prima pe judeţ. Din păcate a fost depunctată sever la prezentarea afişului şi nu a mai mers ea la faza naţională. Este o excepţie la nivelul şcolii, care confirmă însă că din zona Ianca vin copii bine pregătiţi. Sper să confirme valoarea la toamnă, aşa cum îşi doreşte", a spus prof. Viorel Drugău, directorul Şcolii Plopu.

Rezultatele repartizării computerizate, pe 12 iulie

Fiecare elev a completat fişa de înscriere imediat după afişarea ierarhiei judeţene, care a fost apoi introdusă în baza de date de la nivel judeţean. A fost apoi listată, verificată de elev şi părinte şi semnată. După această operaţiune fiecare elev aşteaptă data de 12 iulie când se vor afişa rezultatele repartizării computerizate în învăţământul liceal de stat. Rezultatele în şcoli se afişează pe 13 iulie, iar la licee pe 15 iulie. În perioada 15 iulie - 25 iulie fiecare elev trebuie să depună dosarul de înscriere la şcoala unde a fost admis.




Comentarii