Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Circul foamei la Casa Tineretului

Dezbaterea publică pe tema revizuirii autorizaţiei de mediu a SC "Complexul de Porci" Brăila SA a umplut, ieri, până la refuz sala de spectacole a Casei Tineretului. Puţini au fost, însă, brăilenii care au venit să se plângă de mirosul insuportabil de bălegar din atmosfera oraşului, iar asta pentru că majoritatea celor prezenţi făcea parte din salariaţii fermei de porci. Speriaţi, probabil, de perspectiva închiderii societăţii, situaţie în care ar rămâne pe drumuri, angajaţii lui Gheorghe Caruz au participat în număr foarte mare, hotărâţi să susţină vehement faptul că nu firma lor este responsabilă pentru duhoarea din municipiu. Din felul cum s-au manifestat, s-ar putea trage concluzia că au fost chemaţi special, de conducerea unităţii, pentru a-i face "galerie" lui Caruz şi a-i huidui pe toţi cei care aveau ceva de spus împotriva sa.
Dezbaterea nu a început la ora 17.00, aşa cum era programată, deoarece organizatorul, în speţă Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi, a cerut ca fiecare participant să-şi treacă numele pe un tabel, înainte de a intra în sală. Din acest motiv, la ambele uşi s-au format cozi, iar ritmul de înaintare era foarte lent. Asta până pe la 17.15, când Gheorghe Caruz a preluat iniţiativa şi a cerut imperios să se renunţe la tabelul în cauză şi să se permită accesul liber înăuntru. Autorităţile de mediu au comentat că, dacă nu se trece lumea în tabel, nu o să se ştie exact numărul participanţilor, însă când Caruz a ridicat vocea, chemând oamenii înăuntru, n-a mai fost cale de întors.
La prezidiu s-au aşezat Vasilica Ciubotaru, reprezentanta ARPM, şi Gheorghe Caruz, în calitate de şef suprem al "Complexului de Porci" (asta deşi, în ultima perioadă, susţinea că nu mai deţine controlul societăţii în cauză, fiindcă a renunţat la pachetul majoritar de acţiuni n.n.). Au mai luat loc subprefectul Florin Cârligea, directorul coordonator al Gărzii de Mediu Brăila, Marian Dragomir, şi directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila, Liliana Ioan. S-a remarcat lipsa primarului Aurel Simionescu, preşedintelui CJ Gheorghe Bunea Stancu, şi a parlamentarilor aleşi de brăileni.

"Mirosul acesta este o ruşine pentru mine, dar nu eu sunt vinovat"

Cuvântul de deschidere i-a aparţinut reprezentantului ARPM Galaţi, care a explicat publicului că necesitatea revizuirii autorizaţiei de mediu a pornit de la faptul că ferma de porci a primit anumite derogări de la autorizaţia anterioară, permiţându-i-se să deverseze în Dunăre ape cu concentraţii mai mari de poluanţi. "Pe lângă această problemă, s-a ţinut cont şi de numărul mare de reclamaţii referitoare la mirosul care deranjează cetăţenii Brăilei", a precizat Vasilica Ciubotaru. Subprefectul Cârligea a spus că, din punctul său de vedere, trebuie o găsită o formulă, astfel încât să fie păstrate locurile de muncă ale angajaţilor "Complexului de Porci", dar să se rezolve şi problema mirosului.
Când i s-a dat cuvântul, Gheorghe Caruz a ţinut o pledoarie lungă, plină pe jumătate de lamentări, pe jumătate de acuzaţii. A început prin a sublinia că vrea foarte mult să rezolvele problemele de mediu, adăugând, totuşi, că duhoarea de porc nu vine neapărat de la ferma lui, cât de la canalizarea oraşului şi animalele crescute în gospodăriile populaţiei. S-a plâns apoi că investiţiile de mediu sunt foarte mari, iar societatea sa ar fi putut avea fondurile necesare, dacă autorităţile de mediu n-ar fi amendat-o de nenumărate ori. Pe urmă, a acuzat o anumită parte a presei locale că îl denigrează, acuzându-l pe nedrept de problema mirosului. "Este un şantaj la adresa mea!", a spus el la un moment dat. Cine l-a ascultat cu atenţie a putut reţine, însă, două afirmaţii cheie: "Mirosul acesta este o ruşine pentru mine, dar nu eu sunt vinovat" şi "Sumele în cauză sunt enorme, iar, după cum se ştie, investiţiile de mediu nu aduc profit!". Discursul omului de afaceri s-a întins pe durata câtorva minute bune, până la un moment dat, când cineva din sală a strigat: "Matale eşti sărac, n-ai bani de investiţii!", remarcă luată ca pe un afront direct, ce i-a provocat iritare. A încercat să dea un răspuns acid, însă inspectorul de la ARPM Galaţi a profitat de pauza creată şi a chemat-o la microfon pe reprezentanta "Uzinsider" Galaţi, firma care a realizat un studiu de miros în incinta "Complexului de Porci", studiu comandat chiar de societatea în cauză. Doamna respectivă a spus că s-au depistat doar de câteva ori depăşiri ale concentraţiei maxim admise de amoniac, iar asta lângă paturile de uscare, unde este depozitat bălegarul de porc. În rest, s-a umblat prin fermă cu un aparat special, dar nu s-au găsit valori exagerate ale amoniacului şi hidrogenului sulfurat, gaze considerate responsabile pentru mirosul pestilenţial. În concluzie, cei de la "Uzinsider" au recomandat conducerii "Complexului de Porci" să folosească două substanţe speciale: Kopros şi Sintetos, care, împrăştiate peste dejecţii, reduc semnificativ emanaţiile de amoniac.
La finalul expozeului reprezentantului "Uzinsider", subprefectul Florin Cârligea a avut o remarcă, pe jumătate ilară, pe jumătate serioasă. Referindu-se la mirosul puternic de bălegar emanat de hainele angajaţilor lui Caruz, miros care umpluse atmosfera sălii Casei Tineretului, Cârligea a punctat: "Nu ştiu dacă este doar senzaţia mea, dar în această sală îţi dau lacrimile din cauza mirosului. Iată unde era, doamnă, amoniacul pe care nu l-aţi găsit dumneavoastră în incinta fermei!". Replica a fost aplaudată, chiar şi de unii dintre salariaţii "Complexului de Porci". S-a găsit, totuşi, cineva care a strigat: "Dar carnea de porc pe care o mâncaţi nu vă miroase, domnule subprefect?".

Angajaţii lui Caruz au aplaudat ca la congres şi au huiduit ca pe stadion

În partea a doua a dezbaterii, cei care au vrut să ia cuvântul au fost rugaţi să se înscrie pe o listă. Publicului i s-a explicat că are dreptul legal de a pune întrebări cărora beneficiarul autorizaţiei, în speţă "Complexul de Porci", le poate da răspunsuri pe loc sau ulterior, în scris. De asemenea, problemele ridicate urmau să fie consemnate de reprezentanţii ARPM şi să se ţină cont de ele la elaborarea noii forme a autorizaţiei de mediu. Primul a vorbit Marian Dragomir, de la Garda de Mediu Brăila, care a solicitat ca autorizaţia aprobată de ARPM Galaţi să fie clar formulată, cu termene exacte de realizare a investiţiilor de mediu, astfel încât să nu mai fie loc de interpretări.
Din momentul când au început să vorbească reprezentanţii organizaţiilor ecologiste, înscrişi primii la cuvânt, atmosfera din sală a degenerat într-un spectacol dezagreabil. De altfel, şeful Gărzii de Mediu Brăila a fost nevoit de câteva ori să apeleze la poliţiştii comunitari pentru menţinerea ordinii. Angajaţii fermei de porci au huiduit-o pe Codruţa Nedelcu, reprezentanta "Arin". E drept că aceasta a folosit un limbaj destul de vehement la adresa lui Gheorghe Caruz, atunci când l-a informat că Uniunea Europeană nu permite funcţionarea unei crescătorii de animale la mai puţin de 10 km de un oraş. Aceasta l-a acuzat pe omul de afaceri că tot ce a investit până acum s-a făcut din fonduri atrase, adică din banii plătiţi ca impozite şi taxe de cetăţeni, iar Caruz i-a replicat că nu-i adevărat şi a avertizat-o că o dă în judecată dacă îl mai acuză pe nedrept. Huiduielile din sală au acompaniat permanent dialogul răstit dintre cei doi. A preluat microfonul Dan Păun, reprezentantul asociaţiei "Green". Acesta a spus că vorbeşte în numele a 2.000 de cetăţeni de la care a strâns semnături. "Nu vă cerem să închideţi societatea, ci să nu ne mai chinuiţi cu acest miros insuportabil", a spus Păun, precizând că a formulat în scris propuneri exacte pentru autorităţile de mediu, pe care le predă împreună cu listele de semnături, pentru a demonstra că vorbeşte în numele celor 2.000 de cetăţeni. Şi-au mai prezentat nemulţumirile faţă de probema mirosului Cornel Apostol, de la "Eco Alpex" şi Daniela Tudor, o altă militantă ecologistă. Şi aceştia au fost apostrofaţi în fel şi chip de majoritatea din sală. A luat cuvântul şi un brăilean fără nici o apartenenţă la vreo organizaţie eco. Pe numele său Surdu, acesta s-a plâns că locuieşte în Vidin, foarte aproape de locul unde conducta de la "Complexul de Porci" deversează apele uzate în Dunăre. "Este imposibil de respirat, noaptea, dacă ţinem ferestrele deschise", a spus omul şi a adăugat: "Am înţeles, din câte s-a prezentat aici, că halele unde se cresc porci nu beneficiază decât de ventilaţie naturală. De ce nu puneţi nişte hote care să absoarbă mirosurile şi să le ducă pe un coş înalt, la 100 de metri înălţime, să disipeze mirosul şi să nu mai vină peste noi?". Vorbele sale au fost luate în râs de oamenii lui Caruz, care nu s-au sfiit să facă glume impertinente la adresa lui. Văzându-l mai roşu la faţă, probabil din cauza emoţiei de a vorbi în faţa atâtor oameni, cineva mai bine îmbrăcat, cu aspect de persoană cu funcţie în cadrul firmelor lui Caruz, a strigat: "Lu' ăsta daţi-ii să sufle în fiolă!". Atitudinea zeflemitoare a angajaţilor săi, i-a impregnat pe chip lui Gheorghe Caruz un zâmbet superior, ce-i trăda sentimentul că în acel moment şi acel loc deţine complet controlul. Oricum, cu puţine excepţii, ceilalţi vorbitori înscrişi la cuvânt i-au fost net favorabili, negând existenţa mirosurilor supărătoare şi axându-se pe problema socială a locurilor de muncă asigurate de funcţionarea "Complexului de Porci".
Dezbaterea s-a încheiat în jurul orei 19.45. Autorităţile de mediu din cadrul Agenţiei Regionale de la Galaţi trebuie acum să urmeze procedura legală şi să elaboreze autorizaţia integrată pentru crescătoria de porci de lângă Brăila, ţinând cont de opiniile pro şi contra exprimate de cetăţenii oraşului. Vom reveni.




Categorie articol: 

Comentarii