Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ciolacu acuză în direct! Numiri ilegale de prefecţi şi subprefecţi

• acesta nu a nominalizat, în schimb, judeţele unde activează cei numiţi ilegal • şeful PSD la nivel naţional a afirmat că avizele din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici au fost negative pentru 24 de prefecţi şi subprefecţi • redactorii “Obiectiv-Vocea Brăilei” au formulat solicitare scrisă către ANFP pentru a vedea dacă avizul dat de această instituţie a fost favorabil sau negativ în cazul prefectului brăilean Cătălin Boboc

 

Un nou scandal a izbucnit în jurul numirii de prefecţi şi subprefecţi de către Guvernul condus de liberalul Ludovic Orban. Marcel Ciolacu, şeful PSD, a declarat, recent, într-o emisiune că Executivul a numit ilegal 24 de prefecţi şi subprefecţi, deoarece preşedintele Autorităţii Naţionale a Funcţionarilor Publici ar fi dat avize negative acestor proiecte de hotărâre. În schimb, liderul social-democraţilor la nivel naţional nu a nominalizat judeţele unde ar exista această situaţie.

“S-au numit 28 de prefecţi şi subprefecţi. Dintre ei, sunt patru numiţi legal şi 24 ilegal. Trebuiau să aibă studii de profil sau să fie funcţionari publici şi i-au trecut pe unii funcţionari publici parlamentari asimilaţi funcţionarilor publici. Avizele de la ANFP au fost negative, iar noul şef al Autorităţii a stat până la ora 3:00 în şedinţa de Guvern şi a scris fiecare aviz”, a afirmat Ciolacu, în emisiunea “Gândurile lui Cristoi”, citat de Mediafax. Sursa citată a mai spus că PSD-iştii vor cere desecretizarea tuturor stenogramelor şedinţei de guvern. “Să vedem prostia şi incompetenţa care a domnit în Palatul Victoriei în această perioadă. Va fi greu de desecretizat, dar vom merge pe toate procedurile legale până vom obţine acest lucru. Sunt secrete că aşa este procedura”, a adăugat şeful PSD.

În ceea ce-l priveşte pe prefectul judeţului Brăila, Cătălin Boboc, nu puţine au fost vocile care au susţinut că numirea sa în funcţia publică ar fi fost ilegală. Şi asta pentru că se ştia că fostul senator nu era funcţionar public, condiţia pentru a ocupa postul de prefect. Manevra Guvernului Orban a fost să-l angajeze ca funcţionar public cu 3 zile înainte de numire. Potrivit CV-ului postat pe site-ul Prefecturii Brăila, Boboc a fost şef cabinet în Senatul României - Grup Parlamentar PNL, din 11 decembrie până pe 13 decembrie, ziua în care a fost aprobată hotărârea Executivului pentru exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei de reprezentant al Guvernului în teritoriu.

Pentru a ne lămuri dacă în cazul lui Cătălin Boboc, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a dat aviz negativ, am formulat solicitare scrisă către această instituţie. Vom reveni cu răspunsul ANFP de îndată ce ne va fi comunicat.

Mai mult, surse din administraţie susţin că demiterea fostului prefect, George Adrian Paladi, s-ar fi făcut în mod ilegal, în Nota de Fundamentare strecurându-se o greşeală. Mai exact, în documentul postat pe site-ul Guvernului, apare că Paladi a fost prefectul judeţului Argeş: “Domnul Paladi George-Adrian exercită cu caracter temporar, în condiţiile legii, funcţia publică de prefect al judeţului Argeş, în aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 867/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 972 din 7 decembrie  2017”, este fraza care a atras atenţia. În schimb, în restul documentului, informaţia este corectă, Paladi fiind nominalizat ca prefect al judeţului Brăila.

Reamintim că fostul senator de Brăila din partea PNL a fost numit ca prefect al judeţului Brăila, înlocuindu-l astfel pe George Adrian Paladi (PSD), finul ex-premierului Mihai Tudose. De atunci şi până de curând, aceştia şi-au transmis mici înţepături prin intermediul paginilor de Facebook. Amintim aici episodul incineratoarelor pentru porcii ucişi preventiv din cauza Pestei Porcine Africane.




Categorie articol: 

Comentarii