Mergi la conţinutul principal

"Cine vrea doar o afacere imobiliara cu “Ceprohart” sa se prezinte la licitatia de vinzare a cladirii de pe malul Dunarii!"

In urma cu aproape doua luni Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a anuntat demararea procedurilor de privatizare a institutelor de cercetare si dezvoltare pe care le mai are in portofoliu. Din datele prezentate la acea vreme, in cazul a 17 astfel de societati urmau sa se demareze aceste proceduri, printre care se numara si SC "Ceprohart" SA Braila. Ulterior, presedintele AVAS, Razvan Orasanu, a facut o serie de declaratii cu privire la pericolul pe care il constituie pentru cercetarea romaneasca interesul manifestat de "rechinii imobiliari" pentru o serie de active imobilizate apartinind institutelor de cercetare. S-a profilat atunci ideea scoaterii la vinzare a acestor active astfel incit sa se acorde o sansa reala investitorilor interesati in a face cu adevarat activitate de cercetare-dezvoltare. Pentru a afla mai multe detalii cu privire la stadiul procedurilor de privatizare in cazul institutului brailean de cercetare - SC "Ceprohart" SA, l-am abordat pe presedintele AVAS, prezent, zilele trecute, la Braila.

- Ati facut in repetate rinduri declaratii referitoare la privatizarea institutelor de cercetare si ati punctat de fiecare data pericolul pe care il constituie pentru acest segment de activitate doar interesul imobiliar. Exista acelasi risc si in cazul singurului institut de cercetare brailean?
- La fel ca in cazul altor institute de cercetare se manifesta si in cazul "Ceprohart" fenomenul de dualitate intre interesul comercial, dat de acea celebra cladire administrativa si interesul de cercetare. In acest context, politica noastra este aceea de a desparti interesul imobiliar de cel de cercetare. Am dat dispozitie si urmeaza in termen de circa 3 saptamini sa intre in discutia Colegiului Director al AVAS vinzarea activului care a trezit atit de mare interes din partea sectorului imobiliar. Acum se lucreaza la nota de fundamentare. S-a facut si evaluarea acestei cladiri, dar preferam sa o spunem la momentul anuntului de licitatie. Sint convins ca se vor inscrie mai mult de doi la licitatie ca pretul sa urce. Am discutat cu directorul general al societatii si am ajuns la concluzia ca scoaterea la vinzare a activului cladire este cea mai buna varianta ca sa nu intre pe mina unor rechini imobiliari, de data aceasta, locali.
- Din semnalele pe care le aveti pina acum, exista interes pentru aceasta cladire?
- Cu siguranta exista interes in acest sens pentru ca imi ajung la urechi niste suieraturi venite de aici de la Braila mai mult sau mai putin politice. Mai multa lume vrea sa puna mina pe cladirea asta. Sa vina la licitatie! O sa fie un stimabil domn cu un ciocan si va desemna adjudecatarul care va da cel mai mare pret pe cladirea asta. Cercetarea sa se concentreze in celelalte active pe care le are societatea pentru ca nu e necesar ca cele citeva zeci de cercetatori braileni sa stea in cladirea aceea care ar putea fi, de exemplu, hotel.
- Varianta scoaterii la vinzare a acestei cladiri a mai fost propusa in urma cu ceva timp de AVAS fara a se reusi o finalizare a intentiei.
- Ei uite ca eu aprob aceasta vinzare! Eu am intervenit la "CET" Braila, unde stiti ca au datorii foarte mari, si am rugat sa le acorde o pasuire pina cind se incheie licitatia de vinzare a activului care a stirnit atit de mult interes. Astfel datoriile vor fi achitate, incit firma, si mai ales activitatea de cercetare, sa poata sa traiasca. Din suma obtinuta din vinzare se vor achita, in primul rind, datoriile catre creditorii bugetari apoi cei comerciali si furnizori, iar din ce va ramine, acel plus de bani, sa ii cheltuie sa se mute in alt sediu si sa-si continue activitatea.
- Dupa cum cunoasteti, salariatii societatii s-au asociat in PAS si au depus scrisoare de intentie in cadrul procedurii de privatizare a institutului de cercetare. Considerati ca este benefica privatizarea prin aceasta metoda?
- Eu insist, nu pentru ca n-as avea incredere in directori sau in consiliul de administratie, ca atunci cind se fac vinzari de active importante sa se achite cu prioritate datoriile bugetare catre regiile locale astfel incit societatea, cind va fi scoasa la privatizare, sa aiba cit mai putine datorii, eventual zero datorii. Mai departe, investitii face cel care vine si o cumpara la privatizare. Mai exista un lucru pe care-l refuz si asta deranjeaza foarte multa lume: exista o lege care precalifica PAS in baza nu stiu caror criterii la privatizarea acestor institute de cercetare. Exista unele situatii in care interesul este intr-adevar in cercetare si se continua pe aceasta linie. Eu refuz sa vind pe anumite criterii de cercetare unui anumit PAS si sa ma trezesc ca, la un moment dat, PAS se desfiinteaza, iar activele sint cumparate de o anumita persoana care face acolo hotel sau il subinchiriaza. In acest context vom face modificari legislative astfel incit sa impartim apele: ce este interes de cercetare sa ramina separat, iar unde este interes imobiliar sa se anunte asta, sa se spuna lucrurilor pe nume si se face licitatie cu strigare deschisa transparenta. Tuturor celor care mai suna pe la Bucuresti li se spune foarte clar: daca vrei cladire la malul Dunarii, vino la licitatie cu strigare, fa oferta, si cu asta basta!
- Acest model de privatizare pe care il aplicati in cazul "Ceprohart" va fi extins si in cazul celorlalte institute de cercetare?
- "Ceprohart" este un prim pas in aceasta politica a noastra in ceea ce priveste privatizarea institutelor de cercetare si vrem ca acest prim pas sa fie bine facut bine si incontestabil. Practic, vom crea un precedent foarte bun. Au venit la mine niste "prieteni" care mi-au zis ca societatea traieste mai mult din inchirieri si sint o gramada de rechini imobiliari care vor sa puna mina pe el. Eu m-am convins de un singur lucru: ca e bine sa despartim lucrurile pentru ca nu vreau ca AVAS sa vinda institutia si sa ma trezesc ca cineva care il cumpara se foloseste doar de activul respectiv. Sa faca statul bani din aceasta afacere imobiliara! Si mi-am asumat riscul de a fi criticat in presa pentru ca au abundat titluri de genul "AVAS si Orasanu vind cercetarea la metru patrat". Astfel, brusc s-au trezit o serie de asociatii ale salariatilor care nu mai puteau cumpara niste active interesante pe bani putini. Sa urle cit vor ca cercetarea romaneasca are nevoie de sprijin, insa ce ma uimeste este ca abia acum i-a "lovit" asta cu sprijinirea cercetarii. Pina acum, cercetarea era suficient sprijinita prin actul normativ prin care ei puteau prelua active pe bani putini! Revenind, cred ca acesta este un drum bun de urmat si trebuie sa avem curaj sa despartim apele pentru ca nu intotdeauna este simplu sa faci acest lucru si sa-ti dai seama cit la suta din institut este cercetare si cit nu. Avem institute, de exemplu, cel al modei in Bucuresti cu o pozitie foarte atractiva imobiliar. De ce sa nu spunem lucrurilor pe nume ca de fapt interesul este imobiliar? Si atunci vindem imobiliar si cu asta basta! Dar de ce sa ia cineva de la stat o cladire pe bani putini, nici sa nu faca cercetare, si sa o si praduiasca in interes personal?
- Exista, totusi, riscul ca, odata incheiata afacerea imobiliara, sa nu mai prezinte interes afacerea in domeniul cercetarii?
- Nu stiu! Ramine de vazut de la caz la caz. Eu am de gind sa privatizez institutele de cercetare din portofoliul AVAS si sa-i acord foarte mare atentie fiecarui caz in parte. Acolo unde exista un interes vadit si clar pentru cercetare sa mergem pe aceasta varianta. Separatia apelor nu este usor de facut pentru ca n-avem un instrument de masura sau sa iau o rigla si sa spun "de aici si pina aici este cercetare". Am incercat formula sa solicit de la toti directorii de institute declaratii pe propria raspundere cit la suta din venitul inregistrat in 2005 a venit din activitatea de cercetare. Toate acestea sint informatii care se pot verifica din punct de vedere contabil si oricind am dubii in ceea ce priveste informatiile primite trimit corpul de control al AVAS. Dintre cele 17 institute de cercetare pe care AVAS le mai are de privatizat in 2006 sint doar vreo 5 pentru care exista interes clar pentru cercetare si la concluzia asta am ajuns consultindu-ne inclusiv cu Ministerul Cercetarii incercind sa ne dam seama daca au programe nationale si alte informatii in acest sens.
- "Ceprohart" se numara printre aceste 5 unitati?
- Nu, dar sint dispus sa fiu contrazis, sa mi se prezinte documente. Cert este ca, in prima etapa, importanta este curatarea societatii de datorii, vinderea acestui obiectiv la licitatie astfel incit sa fie o tranzactie transparenta si definitiva pentru toti. Cine vrea sa faca cercetare va avea sansa, iar cine vrea o afacere imobiliara sa se prezinte la licitatie!
- Ce se va intimpla dupa vinzarea cladirii "Ceprohart"?
- Imediat dupa incheierea acestei etape se va relua procedura de privatizare si speram sa avem ofertanti de buna credinta.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro