Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Cine sunt ţeparii Brăilei

* printre ele se regăseşte compania de construcţii "Armax" - regele plombărilor în mandatului fostului primar Constantin Cibu * şi "Diana Com", de numele căreia se leagă deschiderea primului supermarket în Brăila, apare cu un incident de plată

Li se întâmplă şi celor mai avuţi! Mitul oamenilor de afaceri de succes, care trec peste orice greutăţi, este încet, încet demolat de tot mai multe eşecuri ale unor personaje cunoscute pe plan local. După ce au devenit de notorietate problemele pe care familia Cibu le are de câţiva ani cu firma de suflet a fostului primar - SC "Phoenix", ori falimentul răsunător al afacerii familiei Caracostea cu fabrica de conserve "Tazz", a venit şi rândul altor societăţi de notorietate s-o păţească. De exemplu: compania de construcţii "Armax" favorită la contracte publice pe perioada de mandat a fostului primar Cibu, ori firma patroanei magazinului "Diana", cea care a deschis primul supermarket în oraşul nostru. Dar şi mai grav este că aceste două firme, alături de alte 19, figurează, potrivit www.antitepari.ro, pe lista neagră a BNR (Banca Naţională a României) cu societăţi care au emis CEC-uri sau bilete la ordin fără acoperire. În argoul financiar asta înseamnă "ţeapă", iar firmele care sunt prinse cu mâţa-n sac la acest mod sunt denumite "ţepare".

Potrivit bazei de date a www.antitepari.ro, la nivelul judeţului nostru, cu evenimente înregistrate în Centrala Incidentelor de Plăţi a BNR figurează 21 de firme, dintre care majoritatea sunt fie deja radiate, fie sub incidenţa Legii 85/2006 a insolvenţei şi falimentului. Totuşi, câteva firme atrag atenţia prin prisma notorietăţii pe care o au sau au avut-o în oraşul nostru, ori prin prisma "rezonanţei" numelor asociaţilor/acţionarilor care au subscris la capitalul social al acestor firme.
"Celebrităţi" apar atât în lista firmelor încă în funcţiune, dar şi în cea a firmelor aflate sub incidenţa Legii Insolvenţei şi a Falimentului. Dar să le luăm pe rând. Iată lista firmelor în funcţiune şi care figurează cu incidenţe de plată: "Sag Impex" SRL, "Best Profiles" SRL, "Armax" SRL, "Fago" SRL, "Auto Mania" SRL, "Amador Prodcom" SRL şi "Impuls Distribution" SRL. În mod automat îţi atrage atenţia firma de construcţii "Armax", aparţinând soţilor Crăciun. Societatea a fost înfiinţată în februarie 1996 şi are în prezent un capital social de 2,57 milioane împărţit în cote egale între cei doi acţionari, Elena şi Marian Crăciun. După cum vă aduceţi aminte, firma a cunoscut un avânt economic şi financiar în special în perioada de mandat a fostului primar Constantin Sever Cibu. De exemplu, în anul 2003 avea o cifră de afaceri de 1,57 milioane lei şi 50 de salariaţi, dar a urcat brusc la o CA de 4,48 milioane lei în 2005 şi la 6,6 milioane de lei în 2006. Totuşi, vârful prosperităţii a fost atins în 2007, când societatea a raportat un profit de 4,74 milioane lei, la o cifră de afaceri de 37,5 milioane lei, indici realizaţi cu ajutorul a 126 de salariaţi. În anul următor, CA a crescut la 48,5 milioane lei cu 146 de angajaţi, însă profitul a scăzut la doar 1,31 milioane lei.

"Armax", fostul rege al plombărilor în Brăila

Ca să vă faceţi o idee în ce priveşte evoluţia firmei pe vremea când liberalul, la acea vreme, Constantin Sever Cibu, era primar, trebuie spus că "Armax" avea lucrări cu precădere pe parte de reparaţii/întreţinere drumuri. La un moment dat era considerată a fi noul rege al plombărilor în Brăila. Dar răspundea "prezent" la orice solicitare de sprijin cu utilaje din partea edilului Constantin Sever Cibu când se punea problema lucrărilor de interes public. A căzut Cibu în 2008, a căzut şi cifra de afaceri a firmei "Armax" şi, pe fondul crizei, a ajuns într-o situaţie financiară delicată, fără banii din contractele de asfaltare pe bani publici. Gurile rele spun că, de fapt, firma ar fi picat cu totul în "dizgraţie" şi nu a mai prins contracte pe bani publici, cel puţin aici, la Brăila, deoarece ar fi pus ochii pe ea Gheorghe Bunea Stancu, interesat la vremea respectivă să aibă propria societate de astupat găuri. Între timp, personajul s-a "reorientat" către celebra SC "Tancrad" din Galaţi, legăturile fiind atât de cimentate, încât firma gălăţeană şi-a deschis o societate subsidiară chiar în sediul "Concivia", societate unde, după cum se ştie, dictează indirect Stancu.
Dar să revenim la rezultatele financiare ale "Armax": din 2009, odată cu venirea crizei şi schimbarea "gărzii" la cârmuirea banilor publici de la pupitrul de comandă al Primăriei, indicatorii societăţii respective au luat-o în jos, firma înregistrând un profit de doar 0,76 milioane, rezultat dintr-o cifră de afaceri de 27,2 milioane lei, cu 69 de salariaţi. De altfel, 2009 a fost şi anul în care compania a făcut concedieri masive de personal. Ca lucrări notabile ar fi de precizat că "Armax" a pus serios umărul la construirea Centrului Comercial "Armonia", numai că de pe urma acestei colaborări acţionarilor le-a rămas un gust amar întrucât aveau, la un moment dat, sume frumuşele de recuperat şi neîncasate pentru munca depusă. O a doua ţeapă majoră, de aceeaşi factură, şi-a luat de pe urma colaborării la realizarea proiectului cu Staţia de Epurare, ca principal furnizor de beton. O zappare pe portalul instanţelor de judecată arată că "Armax" are o grămadă de litigii comerciale cu "Sistem Yapi - Passavant", consorţiul turco-german care a preluat finalizarea lucrărilor la proiectul pe bani europeni. Conducerea "Armax" nu a fost de găsit pentru a comenta prezenţa firmei pe lista neagră a BNR.

O poveste frumoasă

Societăţilor încă în funcţiune, dar cu bulină roşie pusă de BNR li se alătură şi alte 7 societăţi aflate sub incidenţa Legii insolvenţei şi a falimentului: "Termo G" SRL (fostă "Elvial" SRL), "Mitroban Serv" SRL (dizolvare/faliment), "Magres" SRL (insolvenţă), "Oportun Com" SRL (dizolvare/faliment - ambele firme aparţin aceleiaşi familii Pardoş), "Diana Com" SRL (faliment) şi, în fine, "Zvelt" SRL (reorganizare judiciară).
În această categorie atrage cu siguranţă atenţia numele "Diana Com". Asta pentru că de acest nume se leagă o poveste frumoasă, a începuturilor retailului în Brăila. Mai exact, deschiderea primului supermarket în adevăratul sens al cuvântului - magazinul "Diana" - unde patron este Maria Sandu. După cum arată şi baza de date a Registrului Comerţului, firma "Diana Com", unde asociat unic este aceeaşi Maria Sandu, este în faliment, de acest dosar ocupându-se lichidatorul judiciar "Sierra Quadrant".
Lista este încheiată de 7 firme deja radiate "Axiopolis Prest" SRL, "Cial Serv" SRL, "Mobitech Com" SRL, "Robust Group" SRL, "Trading Maria" SRL, "Mobil Comercial" şi "Macosomi Agro" SRL.
Ca termen de comparaţie, cele mai multe firme cu probleme sunt în Bucureşti, unde baza de date a paginii web indică 385 de firme, dar şi la Iaşi, cu 284 de cazuri, în timp ce, la polul opus apar Covasna, Teleorman, Gorj, Ialomiţa şi Tulcea cu mai puţin de 20 de cazuri în fiecare judeţ.
Informaţiile privind incidenţele la plată au fost comunicate chiar de către Banca Naţională a României, care deţine Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) şi care la rândul său, primeşte raportări în acest sens de la toate unităţile bancare din ţară ce se confruntă cu situaţii privind existenţa de bilete la ordin sau CEC-uri fără acoperire. CIP este un centru de intermediere ce gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât şi din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere). Înregistrările pe numele unei persoane fizice sau juridice nu pot fi şterse din această bază de date decât în cazul în care se anulează, de către denunţător, din proprie iniţiativă sau ca urmare a hotărârii unei instanţe judecătoreşti.




Categorie articol: 

Comentarii