Mergi la conţinutul principal

Cine plăteşte pentru eşecul Parcului Industrial

* "Sierra Quadrant" a cerut instanţei atragerea răspunderii patrimoniale individuale a turcului pentru întreaga valoare a masei credale, 7,11 miliarde de lei vechi * cei mai mari creditori: bugetul local şi Vama * instanţa a admis cererea dar numai pentru o sumă infimă, iar lichidatorul a făcut recurs

În timp ce Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice (MDLP) orbecăie în căutarea unui vinovat pentru eşecul proiectului de 6 milioane de euro "Parc Industrial Brăila", în dosarul de faliment al firmei turcilor implicaţi în afacere se fac paşi mici, dar siguri. "Sierra Quadrant", lichidatorul desemnat în cazul SC "Alke Ilkumut" SRL Brăila - societatea care a ridicat în perimetrul Parcului Industrial construcţii care se scufundă în terenul mâlos din apropierea Dunării -, a reuşit să sensibilizeze instanţa, în sensul atragerii răspunderii patrimoniale a conducerii "Alke Ilkumut" SRL. Acum, pe rolul instanţei se află cererea prin care "Sierra" solicită ca administratorul turc Yenginer Alaettin să acopere cu averea personală creanţa totală neachitată către creditorii înscrişi în dosarul de faliment al "Alke Ilkumut": circa 7 miliarde de lei vechi, adică aproape 170.000 euro. Cele mai mari sume de recuperat le au bugetul local şi Vama. În balanţa justiţiei vor atârna foarte greu şi dovezile aduse de lichidator, care probează rea-credinţă din partea turcului: a ţinut ascunse actele contabile ale firmei, dar şi puţinele proprietăţi rămase după declanşarea falimentului.

O gaură de 7,11 miliarde de lei vechi

SC "Alke Ilkumut" SRL Brăila, înfiinţată în 2003, firma căreia îi revenise misiunea de a realiza cel mai mare proiect brăilean cu finanţare europeană, a intrat în faliment după doar 3 ani de "funcţionare". Funcţionare este impropriu spus, pentru că lucrările la Parcul Industrial s-au oprit în mai 2005, la solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) speriat de ritmul alert în care clădirile edificate de turci se scufundau în terenul insuficient consolidat, situat în Perimetrul I al Zonei Libere Brăila, chiar pe malul Dunării. Într-un final, instituţia a deblocat în august 2005 lucrările, însă turcii au notificat imediat intenţia de reziliere a contractului semnat cu Ministerul Dezvoltării pentru realizarea ambiţiosului proiect. Negocierile ulterioare ale ministrului şi Delegaţiei europene cu turcii au fost sortite eşecului, drept pentru care s-a dispus intrarea în conservare a clădirilor ridicate în perimetrul Parcului Industrial. În mod automat, firma "Alke Ilkumut" SRL Brăila a intrat în faliment, iar când s-a tras linie după ce toţi creditorii s-au înscris în dosar rezultatul a fost şocant: o gaură de 7,11 miliarde de lei vechi, din care cea mai mare parte o reprezintă sumele datorate bugetului local şi Vămii. Iar surprizele nu au contenit să apară după ce judecătorul sindic desemnat în dosarul de faliment a numit "Sierra Quadrant" ca lichidator: nu a avut ce să evalueze la firma turcilor, întrucât nu s-au găsit nici actele contabile, nici o parte din bunurile ce urma să fie scoase la vânzare. Orice încercare de a-i determina pe turci - care la scurt timp au dispărut din Brăila şi apoi din ţară - să scoată la lumină actele au fost sortite eşecului. De altfel, fostul administrator al "Alke Ilkumut" SRL Brăila nu s-a prezentat niciodată în instanţă, deşi a fost citat în repetate rânduri.

Afară-i vopsit gardul...

Reprezentantul lichidatorului care se ocupă de cazul turcilor implicaţi în proiectul Parcul Industrial Brăila povesteşte că imediat după deschiderea dosarului de insolvenţă, turcii s-au arătat dispuşi să-şi încheie în mod corect socotelile cu statul român. "Iniţial, reprezentanţii firmei-mamă din Turcia s-au arătat cooperanţi. Ulterior, nu a mai răspuns nimeni la adresele noastre ori ale instanţei locale pe rolul căreia se află dosarul de faliment. A trebuit să facem propriile săpături ca să depistăm actele contabile şi să putem face evaluarea bunurilor ce mai rămăseseră după plecarea turcilor, iar un sprijin consistent în acest sens am primit din partea fostului director de la Zona Liberă Brăila, Radu Petrescu. Într-un final, au fost găsite doar o parte din evidenţele contabile din analiza cărora a reieşit că principalele cauze care au condus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei au fost aplicarea unui management defectuos, precum şi neachitarea obligaţiilor fiscale la termen, fapt ce a generat penalităţi şi majorări de întârziere", ne-a explicat Ovidiu Neacşu, reprezentantul firmei lichidatoare. Mai mult, acesta a punctat că aceste elemente de culpă sunt în mod clar imputabile fostului administrator, Yenginer Alaettin, care, practic, a ales să continue o activitate care în mod vădit ducea la încetarea de plăţi. De asemenea, Neacşu povesteşte că în momentul în care lichidatorul a început să identifice bunurile societăţii au apărut şi alte surprize: "Din inventarul scriptic al patrimoniului debitoarei reieşea că aceasta deţinea la data intrării în stare de insolvenţă o serie de mijloace fixe care la data inventarierii faptice nu au fost găsite, printre acestea numărându-se un autoturism marca Chevrolet".

Lichidatorul vrea ca turcul să acopere toată valoarea masei credale

Având la dispoziţie toate aceste informaţii, lichidatorul a cerut instanţei să dispună angajarea răspunderii patrimoniale a administratorului turc, adică Yenginer Alaettin. Tribunalul Brăila a admis cererea doar în parte, în sensul că a dispus declanşarea procedurii de atragere a răspunderii patrimoniale, însă numai pentru contravaloarea maşinii lipsă la inventar. "Tribunalul va reţine că prin această acţiune s-a generat un prejudiciu în patrimoniul creditorilor de 12.417 lei reprezentând valoarea bunului ascuns, (...) iar pârâtul a acţionat cu vinovăţie. În aceste condiţii, se poate angaja răspunderea civilă a administratorului, pârâtul Yenginer Alaettin şi se va dispune ca pasivul societăţii debitoare, în limita mai sus precizată, să fie suportat din averea sa personală", se arată în conţinutul deciziei instanţei. Faţă de această sentinţă lichidatorul a formulat acţiune de recurs întrucât, aşa cum a subliniat Ovidiu Neacşu, se urmăreşte atragerea răspunderii civile a fostului administrator pentru întreaga valoare a masei credale.

"Alke Ilkumut" s-a adâncit în pierderi

Conform Registrului Comerţului, "Alke Ilkumut" SRL Brăila, înregistrată în Zona Liberă, are asociaţi persoane juridice din Turcia: "Alke Inmsaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi" SA, cu 60% din acţiuni şi "Ilk Umut Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi" SA. Administratorul firmei brăilene falimentare este Yenginer N. Alaettin, născut în 1974. Potrivit datelor din cel mai recent bilanţ contabil depus de firma turcilor, aferent anului 2005, societatea avea un capital social de 16.561 lei, înregistra datorii totale în cuantum de 391.867 lei şi încheiase activitatea cu o pierdere de 283.242 lei, după ce în 2004 rezultatul fusese tot o pierdere de 123.172 lei.

Parcul Industrial Brăila, un dosar penal din care nu a rămas mai nimic

Proiectul de infrastructură regională "Parc Industrial Brăila" finanţat din fonduri PHARE, cu o valoare totală de circa 6 milioane euro, a fost întocmit de Administraţia Zonei Libere Brăila, împreună cu autorităţile locale şi regionale, sub îndrumarea Agenţiei de Dezvoltare Regională SE. Contractul de execuţie pentru realizarea obiectivului s-a semnat în noiembrie 2002 cu grupul de firme turceşti "Alke", iar lucrările propriu-zise au început în aprilie 2003. La începutul anului 2005, însă, pe lângă problema tasării terenului pe care era construit parcul industrial, a mai apărut un nou scandal: suspiciuni de deturnare a unei părţi importante din banii europeni. Dosarul instrumentat de poliţiştii brăileni de la Investigarea Fraudelor îl viza, printre alţii, chiar pe fostul administrator Yenginer Alaettin, alături de alţi actori importanţi din proiect: reprezentanţii consultantului financiar dar şi ai evaluatorului. Asupra membrilor grupului anchetat de poliţişti plana suspiciunea că în perioada iunie 2003 - mai 2004, prin folosirea de documente fictive, au solicitat şi obţinut în cadrul proiectului suma de 160.000 euro. În urma verificărilor efectuate la nivel local se stabilise că banii ar fi fost transferaţi din contul firmei contractante în conturile particulare ale unor persoane din Turcia. Cauza a fost instrumentată de Secţia Galaţi a fostului Parchet Naţional Anticorupţie, iar ulterior a fost declinată Departamentului Naţional Anticorupţie Bucureşti. În final, la întoarcerea dosarului în Brăila, din suspiciunile de devalizare a proiectului au rămas doar câteva fapte contravenţionale, petele "penale" fiind şterse.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

recomandari

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro