Mergi la conţinutul principal

CET, gaură neagră de 6 milioane de euro

* populaţia nu suportă direct aceste pierderi pentru că facturarea se face în funcţie de consumul înregistrat de gigacalorimetrul de la subsol de bloc * investiţiile în modernizarea sistemului au adus, totuşi, o reducere semnificativă a pierderilor *

Milioane de euro anual sunt alocaţi de la bugetul de stat şi cel local pentru a petici haina groasă de iarnă denumită generic SC "CET". Numai din subvenţii, societăţii - la care municipalitatea este acţionar majoritar - i se alocă anual circa 25 milioane lei, echivalentul a aproape 6 milioane euro, bani care să asigure minimul necesar pentru a nu se bloca financiar sistemul de termoficare. De ce este menţinut în viaţă acest sistem, poate vă întrebaţi. Există două considerente majore: primul este avantajul clar al producerii în regim de cogenerare a energiei termice şi electrice, iar al doilea asigurarea unui serviciu public obligatoriu celor care au mai rămas arondaţi. Mai mult, prin acest mecanism se face protecţie socială în rândul brăilenilor cu venituri reduse, aceştia fiind majoritari în portofoliul de clienţi actuali ai CET. Problema este că lunar, operatorul de termoficare înregistrează pierderi de circa 38.000 euro din cauza vechimii sistemului pe care îl administrează, ceea ce într-un an înseamnă aproape 460.000 euro. Aceasta este contravaloarea gazului metan ars aiurea doar pentru a compensa pierderile reale ale unui sistem îmbătrânit. Dar nu numai vechimea este cea care ridică probleme. Mai apare o constantă care este ca o piatră de moară: supradimensionarea sistemului în raport cu nevoia de consum a unicului client ce i-a mai rămas "CET"-ului, adică populaţia. Pe scurt, sistemul de termoficare este dimensionat la nevoia de consum de la momentul proiectării lui ca producător de energie termică şi electrică pentru platforma chimică de la kilometrul 10 şi, în subsidiar, de agent termic pentru populaţie. Între timp, aşa cum am spus, singurul client rămas este populaţia, dar şi aceasta a renunţat în masă la serviciile "CET".

"CET" a pierdut anul trecut aproape 97.000 Gcal

Cel mai recent studiu realizat pe sistemul local de termoficare s-a axat pe capitolul pierderi şi a fost realizat de o firmă specializată din Botoşani. Studiul este de fapt un bilanţ energetic la nivelul anului 2007, prin intermediul căruia se cuantifică procentual pierderile reale ale sistemului. Concluzia este îngrijorătoare întrucât specialiştii au conchis că, pe întreg lanţul, pierderile calculate sunt de 41,07%, dar situaţia este îndulcită prin raportarea la pierderile ideale ale sistemului 31,99%. "Orice sistem are încă din faza de proiectare o serie de pierderi întrucât nu există sistem perfect, cu pierderi zero. În cazul nostru pierderile previzionate încă din faza de proiectare, când întreaga instalaţie era nouă, sunt de 31,99%. În baza acestui bilanţ energetic, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Serviciilor Comunitare ne aprobă un tarif care include o parte din aceste pierderi, mai exact 33,25% - procentul de pierderi reglementate. Practic, diferenţa de la 41,07%, pierderile reale, până la 33,25%, pierderile reglementate, adică 7,82%, reprezintă pierderile pe care le suportă compania", ne-a declarat directorul general al SC "CET", Ionel Pătraşcu, subliniind, de asemenea, că populaţia nu suportă aceste pierderi întrucât beneficiază de un preţ reglementat la nivel local de 154,56 lei/Gigacalorie, cu mult mai mic decât preţul de producţie. Mai mult, facturarea se efectuează la limita de proprietate, adică în funcţie de citirea gigacalorimetrului de la subsol de bloc.
Acelaşi bilanţ energetic arată că dintre cele două tipuri de pierderi, masice şi prin izolaţia termică, predomină cele din urmă adică prin radiaţia căldurii. Una peste alta, datele furnizate de conducerea "CET" arată clar că, de exemplu, numai în cursul anului trecut pierderile reale au fost de peste 96.000 Gcal, în contextul în care au fost produse şi pompate în sistem 243.574 Gcal, iar la celălalt capăt au fost facturate doar 146.766 Gcal. Cum se traduce în lei această pierdere? Simplu: calculul se face prin raportare la cantitatea de gaz metan necesară pentru producerea diferenţei de 96.808 Gcal nefacturate. Rezultă astfel suma de aproximativ 1,94 milioane lei, adică aproximativ 460.000 euro.

Efectul investiţiilor: reducerea pierderilor reale cu 1,37 procente

Conducerea operatorului de termoficare a punctat că din 2007, anul pentru care a fost întocmit bilanţul energetic şi până în prezent, societatea a efectuat din surse proprii sau extra investiţii în modernizarea şi reabilitarea sistemului local de termoficare. În perioada de referinţă, bugetul alocat investiţiilor însumează circa 11,1 milioane lei. Efectul acestor investiţii a fost reducerea pierderilor reale sub pragul de 40%, mai precis la 39,7%, ceea ce înseamnă o reducere cu 1,37 procente. "Acest procent este foarte important pentru noi întrucât exprimat în lei, raportat la eficienţa consumului de gaz metan, înseamnă circa 4 miliarde de lei vechi. Cum s-a obţinut această reducere? Este rezultatul investiţiilor realizate în modernizarea reţelei secundare, adică segmentul care generează cele mai mari pierderi. Astfel au fost realizate, în principal, lucrări de modernizare a Punctelor Termice, dar şi înlocuirea conductelor vechi cu ţevi preizolate, iar seria investiţiilor va continua şi pe viitor prin accesarea fondurilor alocate Programului Naţional Termoficare 2006 - 2015", ne-a declarat Pătraşcu. De asemenea, el a subliniat că se urmăreşte construirea unei centrale termice la marginea oraşului pentru a fi astfel reduse pierderile reale înregistrate pe cei 10 kilometri ai magistralei de termoficare. De altfel, acest subiect ar urma să fie abordat şi propus dezbaterii consilierilor municipali în cadrul unei şedinţe CLM, cu atât mai mult cu cât din 2012 expiră autorizaţia de mediu pentru Centrala Termică de pe platforma chimică de la Kilometrul 10.

Debranşarea este la 60%

Înainte de începerea sezonului rece, Guvernul Boc a alocat din fondul de rezervă câteva zeci de milioane de lei destinaţi operatorilor de termoficare, printre care şi SC "CET" SA Brăila. În cazul companiei locale, suma repartizată a fost de 7,6 milioane de lei pentru asigurarea alimentării populaţiei cu energie termică şi apă caldă pe timpul iernii, dar şi pentru plata unei părţi din datoria la gaz metan. În afară de aceşti bani, de la bugetul de stat şi cel local, societatea beneficiază de un sprijin financiar de circa 25 milioane lei anual, echivalentul a aproape 6 milioane euro.
De menţionat că la nivel naţional mai sunt funcţionale 10 CET-uri care asigură energie termică în sistem centralizat unui număr de peste 100.000 de orăşeni. În cazul Brăilei, la "CET", din cele circa 53.000 de apartamente existente în oraş, aproximativ 19.000 mai primesc energie termică în sistem centralizat. Ceilalţi proprietari au ales să-şi gestioneze singuri problemele legate de încălzire cu ajutorul, de cele mai multe ori, al centralelor de apartament. În acest sezon rece, tariful perceput pentru energia termică livrată populaţiei, este de 154.56 lei/gigacalorie, la fel ca şi anul trecut.
"CET" Brăila a încheiat primul semestru al acestui an cu o pierdere de 3,7 milioane lei, de aproape două ori mai mică decât cea înregistrată în perioada similară din 2008, după o pierdere anuală de 22,5 milioane lei.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

recomandari

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro