Batalionul 528 Cercetare "Vlad Tepes" Braila a serbat, ieri, 40 de ani de existenta, cu un ceremonial militar, discursuri omagiale si exercitii demonstrative. Manifestarile au inceput la ora 11.00, in acordurile fanfarei garnizoanei si in prezenta secretarului de stat din Ministerul Apararii, Georgeta Ionescu, a generalului Gabriel Gabor, loctiitorul comandantului Diviziei 1 Infanterie "Dacica", a comandantului Garnizoanei Braila, col. Mihai Tofan, a primarului Aurel Simionescu si a altor invitati. Au fost prezenti si citiva fosti comandanti ai unitatii - gen. Nicu Apostu, col. Marin Cioranu, col. Bogdan Stroe - precum si o grupa a micilor cercetasi din cadrul Scolii "Spiru Haret".
La ora actuala, din 14 unitati de cercetare, cite avea Armata Romana in 1990, au mai ramas doua, una la Cluj si una la Braila. Din discursurile invitatilor a reiesit ca este meritul militarilor care au activat aici ca aceasta unitate a trecut peste procesul de restructurare a Armatei, iar acum parcurge etapele finale ale operationalizarii la standarde NATO. Ca o recunoastere a acestui merit, Statul Major al Fortelor Terestre au decorat, ieri, drapelul Batalionului 528, acordindu-i emblema de onoare.
Dupa ceremonialul discursurilor, a slujbei religioase si a defilarii militarilor, fanfara garnizoanei a sustinut un scurt recital, apreciat de invitati, in ciuda frigului de afara. "O vreme ca asta este perfecta pentru cercetasi, cind trebuie sa se infiltreze in dispozitivul inamic", a spus comandantul unitatii, lt. col. Victor Cornel Moldoveanu, invitind spectatorii sa asiste la exercitiile demonstrative pregatite de militarii sai. Cercetasii au aratat ca sint pregatiti pentru orice: stiu sa salveze un camarad din miinile inamicilor sau sa escorteze un VIP in zone de risc maxim, dar reusesc si sa supravietuieasca in conditii extreme, mincind serpi sau broaste, atunci cind ramin fara provizii. In "Poligonul Cercetasilor", invitatii au putut vedea citeva capcane pe cit de simple pe atit de ingenioase, iar pe terenul de instructie s-au executat exercitii de parasutism, lupte corp la corp si escaladare a stincii alpinistului.
De la sfirsitul anilor '90, cercetasii braileni au participat la misiuni reale, pe teatre de operatiuni din Irak, Afganistan, Congo, Eritreea, Bosnia-Hertegovina sau Etiopia.
La ora actuala, din 14 unitati de cercetare, cite avea Armata Romana in 1990, au mai ramas doua, una la Cluj si una la Braila. Din discursurile invitatilor a reiesit ca este meritul militarilor care au activat aici ca aceasta unitate a trecut peste procesul de restructurare a Armatei, iar acum parcurge etapele finale ale operationalizarii la standarde NATO. Ca o recunoastere a acestui merit, Statul Major al Fortelor Terestre au decorat, ieri, drapelul Batalionului 528, acordindu-i emblema de onoare.
Dupa ceremonialul discursurilor, a slujbei religioase si a defilarii militarilor, fanfara garnizoanei a sustinut un scurt recital, apreciat de invitati, in ciuda frigului de afara. "O vreme ca asta este perfecta pentru cercetasi, cind trebuie sa se infiltreze in dispozitivul inamic", a spus comandantul unitatii, lt. col. Victor Cornel Moldoveanu, invitind spectatorii sa asiste la exercitiile demonstrative pregatite de militarii sai. Cercetasii au aratat ca sint pregatiti pentru orice: stiu sa salveze un camarad din miinile inamicilor sau sa escorteze un VIP in zone de risc maxim, dar reusesc si sa supravietuieasca in conditii extreme, mincind serpi sau broaste, atunci cind ramin fara provizii. In "Poligonul Cercetasilor", invitatii au putut vedea citeva capcane pe cit de simple pe atit de ingenioase, iar pe terenul de instructie s-au executat exercitii de parasutism, lupte corp la corp si escaladare a stincii alpinistului.
De la sfirsitul anilor '90, cercetasii braileni au participat la misiuni reale, pe teatre de operatiuni din Irak, Afganistan, Congo, Eritreea, Bosnia-Hertegovina sau Etiopia.
