Parcul de centrale nucleare vechi din Europa va înregistra în următorii ani mai multe perioade de întrerupere a funcţionării, ceea ce va reduce încrederea în oferta de electricitate şi îi va costa pe operatorii de centrale mai multe miliarde de dolari, transmite Reuters.
Centralele nucleare asigură aproximativ o treime din producţia de energie electrică a Uniunii Europene, însă cele 131 de reactoare din cele 28 de state membre sunt trecute de prima tinereţe, cu o vârstă medie de 30 de ani. În acest context, companiile energetice, presate deja de scăderea preţurilor la energie şi reducerea cererii, vor să prelungească durata de funcţionare a centralelor lor până în anii 2020, în ideea de a amâna finanţarea unor noi unităţi.
Franţa este liderul UE în ceea ce priveşte numărul centralelor nucleare cu 58 de reactoare care produc trei sferturi din energia electrică a ţării. Autoritatea de supervizare din Franţa urmează să decidă în 2018 sau 2019 dacă va permite sau nu prelungirea duratei de funcţionare a reactoarelor franceze până la 50 de ani. Grupul EDF a estimat că această prelungire ar urma să coste compania aproximativ 55 de miliarde de euro.
În Marea Britanie funcţionează 16 reactoare nucleare, care au demarat operaţiunile în perioada 1970-1990, şi care cu o singură excepţie ar urma să fie oprite până în 2023, dacă nu va exista o prelungire a duratei de funcţionare. De asemenea, jumătate din reactoarele nucleare din Belgia sunt oprite pentru lucrări de mentenanţă. Cele trei reactoare închise au o vechime de 29, 31 şi respectiv 32 de ani.
În România, la centrala nucleară de la Cernavodă funcţionează în prezent două unităţi care produc împreună circa 18% din consumul de energie electrică al ţării. Unitatea I a fost terminată în anul 1996, iar Unitatea II funcţionează din 2007.
