Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Cea mai mare investitie europeana din Braila, la Anticoruptie

Ceea ce avea sa fie punctul de legatura geo-economica din intersectia principalelor coridoare ce unesc Marea Neagra de Europa de Vest, Industrial Park Braila, investitie europeana de 7 milioane de euro, a ajuns subiectul unei ample cercetari penale la Departamentul National Anticoruptie Bucuresti. Exista suspiciuni ca fondurile europene au fost deturnate cu rea intentie, chiar de catre persoane cu greutate de la centru, aceasta dupa ce Politia braileana a reusit sa probeze ca, inca din start, proiectul a fost devalizat, o prima transa de bani, peste 6 miliarde de lei vechi, intrind in conturile unor turci, urmare directionarii chiar de catre firma contractanta, JV Alke- ILK Umut Turcia. Mai mult, Autoritatea Contractanta, Ministerul Integrarii Europene, care a si organizat licitatia internationala, a permis, chiar si dupa semnalele trase de oamnii legii, ca firma turceasca sa isi aleaga subcontractori, intre care si "Tracon" SRL, firma controlata de fostul prefect Mihai Manea. De mentionat ca inceputul si sfirsitul Parcului Industrial s-au consumat, insa, in vremea in care Manea era prefect. Somat de Uniunea Europeana sa dea banii inapoi, 3,9 milioane de euro, Ministerul Integrarii a recunoscut ca a stiut ca terenul pe care se "asezau" banii UE era supus tasarii. Cu toate acestea, administratia locala, prin vocea primarului Constantin Sever Cibu, doreste sa preia investitia din Zona Libera si s-o valorifice pentru comunitate. Luna viitoare se vor pune bazele unei astfel de tranzactii, la Bucuresti.

Inceput cu un tun de 6 miliarde

Doi turci - reprezentanti ai contractantului JV ALKE - ILK Umut Turcia, un bucurestean, reprezentant al firmei de consultanta, fostul director al Zonei Libere (beneficiar), precum si un fost director al "Tracon" - firma subcontractanta - au fost cercetati de Politia braileana sub aspectul savirsirii infractiunilor de deturnare de fonduri, evaziune fiscala, fals si uz de fals, complicitate la deturnare de fonduri etc. Practic, conform cercetarilor politienesti, proiectul PHARE RO 0101.06 "Braila Industrial Park", in valoare totala de 5.942.442, 80 euro, din care 4.456.832,10 euro de la Comunitatea Europeana si 1.485.610,70 euro din Fondul National, a fost "cistigat" in baza unor documente false. Ofiterii de la Investigarea Fraudelor au documentat "activitatea infractionala comisa de Y. Alaettin, 31 de ani, cetatean turc, administrator al “Alke Ilk-Umut” Istanbul, Bogdan Marius V., 29 de ani, reprezentant al “VNV Fiscont” SRL Bucuresti, Viorel A., 56 de ani, din Constanta, fost director general al “Tracon” SRL Braila si Ercan O., 44 de ani, tot de la firma contractanta, care, in perioada iunie 2003 - mai 2004, prin folosirea de documente fictive, au solicitat si obtinut in cadrul proiectului finantat de Comunitatea Europeana, suma de 160.000 euro. In urma verificarilor efectuate s-a stabilit ca banii au fost transferati din contul firmei contractante in conturile particulare ale unor persoane din Turcia, prin Garanti Bank Romania", se arata intr-un comunicat formulat de Politia braileana. Cauza a fost instrumentata de Sectia Galati a Parchetului National Anticoruptie, iar de citeva saptamini, de cind Uniunea Europeana a cerut autoritatii contractante banii inapoi, cauza a fost declinata Departamentului National Anticoruptie Bucuresti. Totodata, Oficiul de Lupta Antifrauda, de pe linga Delegatia Comisiei Europene, s-a sesizat, si urmare articolelor din cotidianul "Obiectiv", iar intr-un final, dupa ce UE a mai investit 3,9 milioane de euro in Zona Libera, Ministrul Integrarii a fost somat sa dea banii inapoi. Acesta este unul dintre cele mai substantiale proiecte in care Romania este obligata sa returneze banii.

Conditii turcesti, pe bani europeni, cheltuiti romaneste

Se suspicioneaza ca hora devalizarii fondurilor este mult mai mare, cu bataie pina la centru. De ce? Un semnal de alarma rezulta chiar din faptul ca Ministerul Integrarii, care a organizat licitatia internationala, a prevazut posibilitatea unor tasari, dar a continuat sa supervizeze continuarea lucrarilor, curios, cu principalul subcontractor, taman firma controlata de fostul prefect, Mihai Manea. Potrivit unui comunicat trimis jurnalistilor nostri, Ministerul Integrarii Europene sustine ca un studiu geotehnic efectuat in perioada pregatirii proiectului tehnic, s-a prevazut posibilitatea unor tasari de 60-80 mm. Ba chiar: "In santier s-a urmarit evolutia tasarilor cu ajutorul “martorilor” (reperi de tasare mobili) care au fost montati pe cladiri, constatindu-se tasari ale terenului care au depasit prevederile initiale. S-a efectuat o serie de investigatii pentru a stabili cauzele si pentru a constata care sint efectele asupra proiectului. Proiectantul si inginerul au recomandat continuarea lucrarilor, sub stricta verificare a sigurantei pe santier si a evolutiei tasarilor". Mult mai tirziu, cind tasarile au dus la aparitia unor "fisuri cu deschidere de 1-3 mm" la fundatia Depozitului nr. 2, Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) a solicitat oprirea imediata a lucrarilor. In februarie 2005, potrivit Ministerului Integrarii, Inspectoratul de Stat in Constructii a solicitat oprirea tuturor lucrarilor. S-a pornit, atunci, o expertiza tehnica care, finalizata in mai 2005, a prezentat solutii care nu se incadrau in bugetul proiectului. Cu toate acestea, in august 2005, ISC a deblocat lucrarile, insa contractorul turc si-a anuntat, brusc, intentia de a rezilia contractul. La data de 8 septembrie 2005, Ministerul Integrarii a organizat o intilnire cu consultantul, proiectantul si Delegatia Comisiei Europene, cu scopul de a identifica modul de continuare si finalizare a proiectului. Cu acest prilej, consultantul "TPF Consulting" Bucuresti a prezentat conditiile contractorului turc, care subcontractase mare parte din lucrare constructorului "Tracon", care, la rindu-i, isi luase parteneri firmele "Primo" SRL, "Alpromt" SRL si "Pro Acva Instal" SRL, dupa cum ne-a comunicat, recent, Ministerul Integrarii. Iata citeva dintre conditii: "1. Aplicarea de noi preturi unitare, cu mult mai mari decit cele initiale. 2. Plata despagubirilor pentru perioada de suspendare si extensie a lucrarilor. 3. Recunoasterea de catre MIE a faptului ca tasarile nu se datoreaza contractorului si modului de executare a lucrarilor. 4. Renuntarea la clauza potrivit careia contractorul este responsabil de lucrarile efectuate de subcontractori (sic!- n.r.). 5. Extensia contractului pina in ianuarie 2006. 6. Micsorarea scopului proiectului prin renuntarea la executia a doua depozite din patru si a altor lucrari auxiliare". MIE si Delegatia Comisiei Europene nu a acceptat nici una dintre conditiile respective.

S-a vrut un Parc Industrial. Va fi, cel mult, un grup de depozite.

Scopul proiectului era acela de a se construi in Zona Libera o cladire administrativa de 1900 mp, un pavilion expozitional de 1100 mp, patru depozite, a cite 4000 mp fiecare, pentru incubatoare de productie, facilitati de stocare, un centru logistic si sali de conferinte, plus facilitati de infrastructura. Cele doua cladiri se afla in stadiul de realizare a finisarilor, iar cele patru depozite au doar fundatii, numai pentru unul fiind realizata si structura metalica. Teoretic, in acest loc, UE a investit 3,9 milioane de euro, pe care i-a cerut, in mod imperios, inapoi. In acest context, MIE a dispus, insa, o evaluare, la centimetru, a lucrarilor efectuate, existind suspiciuni ca aici nu se regasesc 3,9 milioane de euro, incercind, totodata, sa plaseze investitia catre beneficiarul local. Aceasta chestiune a fost, deja, discutata, luna trecuta, intre MIE si prefectul Nicolae Mitroi, presedintele CJ Gheorghe Bunea- Stancu, primarul Constantin Sever Cibu, plus primii trei directori de la Zona Libera. Potrivit primarului Cibu, abia luna viitoare se va lua o decizie ferma in privinta a ceea ce s-a construit, pina acum, din Parcul Industrial. "Ni s-a predat arhiva Parcului Industrial, in ideea ca vom incerca sa preluam investitia de acolo. S-a decis ca Ministerul Integrarii sa dea banii inapoi Comisiei Europene, iar noi incercam sa preluam Parcul Industrial, cu ceea ce s-a facut pina acum. Avem deja cereri pentru a inchiria spatiile respective, insa nu avem bani sa continuam noi lucrarea, nu avem asa ceva prevazut in buget (context in care UE n-ar mai fi cerut banii inapoi - n.r.). Nu stiu cine a subcontractat acolo, turcul a ales subcontractorii, iar contractorul a fost ales in urma unei licitatii internationale organizate de MIE. Noi avem solicitari pentru utilizarea halelor de acolo. Luna viitoare vom semna sau nu un astfel de contract, de preluare a investitiei, insa nu si de continuare a lucrarilor", ne-a declarat primarul Cibu.

Cine-s firmele?!

Conform Registrului Comertului, JV Alke- Ilk Umut Turcia are asociati persoane juridice din Turcia: "Alke Inmsaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi" SA, cu 60% din actiuni, si "Ilk Umut Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi" SA. Administratorul firmei este Yenginer N. Alaettin, nascut in 1974. Potrivit Registrului Comertului, la "Tracon" sint cinci actionari, intre care, majoritar, cu 67%, cumnatul lui Manea, Petrisor Lucian Ninoiu, care este si administrator. In anii in care a fost constructor in proiectul Parcului Industrial, "Tracon" a inregistrat profituri nete mari, potrivit Ministerului Finantelor Publice: peste 24 de miliarde in 2002, peste 8 miliarde in 2003 si 14 miliarde in 2004. Intre "Tracon" si ceilalti subcontractori care, de altfel, sint mici agenti economici care n-au apucat sa lucreze pentru Parcul Industrial, nu sint legaturi evidente, doar ca, la Registrul Comertului, ca actionari la "Primo" SRL, sint evidentiate si doua persoane care poarta numele de Manea: Bogdan si Elena, asociati, de altfel, intr-un lant mai mare de firme, din Braila, Constanta, Bucuresti, Suceava.




Categorie articol: 

Comentarii