Oamenii de ştiinţă ştiu că, odată declanşată, această stare de „elevare morală" are efectul de a-i influenţa pe oameni să se comporte la rândul lor mai altruist, iar acum, un nou studiu contribuie la explicarea acestei stări prin studierea modificărilor survenite în organism, scrie agerpres.ro.
Cercetătorii coordonaţi de psihologul Walter Piper de la New York University au arătat unui grup de participanţi la studiu un clip despre un act de compasiune faţă de o persoană în suferinţă şi un clip cu o situaţie amuzantă. A fost înregistrat ritmul cardiac al participanţilor la studiu pentru a urmări reacţiile declanşate de sistemul nervos simpatic (cel care se ocupă de soluţionarea situaţiilor de tip „fugi sau luptă"). A fost monitorizată, de asemenea, activitatea la nivelul sistemului nervos parasimpatic (cel care induce stările de odihnă, coborând ritmul cardiac).
Grija faţă de semeni
Experţii au observat o intensificare a activităţii în ambele sisteme atunci când subiecţii au urmărit clipul ce a indus starea de „elevare morală", iar clipul amuzant nu a avut niciun efect asupra sistemelor nervoase simpatic şi parasimpatic.
Activarea simultană a sistemului nervos simpatic şi a celui parasimpatic se produce în situaţii care implică manifestarea grijii faţă de semeni într-o manieră prosocială, situaţii în care organismul trebuie să se menţină alert, aşa cum ar fi atunci când avem grijă de copii sau în timpul actelor sexuale.
Martorii unei stări de suferinţă
Astfel, starea de „elevare morală" implică un pattern similar: Atunci când suntem martorii unui act de compasiune, suntem implicit şi martorii unei stări de suferinţă, iar prin empatie resimţim o parte din respectiva suferinţă şi astfel se activează sistemul nervos simpatic. Atunci când asistăm la uşurarea suferinţei printr-un gest altruist, este activat sistemul nervos parasimpatic care calmează şi ordonează bătăile inimii, eliminând stresul şi oferindu-ne un sentiment de bine. Apariţia acestui sentiment de bine ne poate motiva să acţionăm la rândul nostru altruist în viitor, atunci când vom întâlni oameni care au nevoie de ajutor. Prin acest studiu psihologii au făcut un important pas înainte în înţelegerea mecanismului care face ca, la nivel psihologic, bunătatea să fie contagioasă.
