Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ce-i nemulţumeşte pe elevii brăileni: subiectivismul dascălilor, discriminarea şi siguranţa în şcoli

• aceasta este concluzia “Raportului privind implementarea Statutului Elevilor la nivel judeţean - 2017-2018”, realizat de Consiliul Judeţean al Elevilor (CJE) Brăila • în urma unui chestionar la care au participat elevi din mai multe şcoli şi licee, 96,5% dintre repondenţi au susţinut că au sesizat cel puţin o dată un grad ridicat de subiectivitate în evaluare din partea cadrelor didactice • alarmant este că peste jumătate dintre copiii participanţi la sondaj nu se simt în siguranţă în unităţile de învăţământ şi tot jumătate se simt discriminaţi

 

Consiliul Naţional al Elevilor, structura care reprezintă elevii la nivel naţional, a avut parte de un succes răsunător în anul 2016, atunci când a fost adoptat Statutul Elevului, deoarece copiii aveau, în sfârşit, un cadru legal care reglementa în mod exclusiv drepturile şi obligaţiile lor. În ciuda acestei victorii, la 2 ani de la adoptarea documentului, reprezentanţii elevilor observă un grad alarmant de nerespectare a drepturilor prevăzute în Statut, consecinţă a faptului că elevii fie nu îşi cunosc drepturile, fie le este teamă să lupte pentru respectarea lor. Excepţie nu face nici învăţământul brăilean, aşa cum se arată în “Raportul privind implementarea Statutului Elevilor la nivelul judeţean - 2017-2018”, realizat de Consiliul Judeţean al Elevilor (CJE) Brăila. Raportul a fost elaborat în urma unui chestionar la care au participat 230 de elevi proveniţi din unităţi şi forme de învăţământ diferite: 63,5% fac parte din învăţământul teoretic, 16,1% fac parte din învăţământul vocaţional, 10,9% fac parte din învăţământul profesional şi tehnic, 8,7% fac parte din învăţământul gimnazial, iar 0,9% fac parte din învăţământul special. De precizat că 94,8% dintre repondenţi învaţă în mediul urban, în timp ce 5,2% în mediul rural.

Răspunsurile oferite de aceştia au arătat că elevii sunt în continuare evaluaţi în mod subiectiv, 96,5% dintre cei 230 de respondenţi sesizând cel puţin o dată acest lucru. Mai grav este că peste jumătate dintre elevii chestionaţi au simţit că le-a fost pusă în pericol integritatea fizică şi/sau morală în şcoală la un moment dat. Alt procent îngrijorător este cel al elevilor care s-au simţit discriminaţi cel puţin odată în cadrul şcolii (51,3%).

În cele ce urmează vă propunem o trecere în revistă a celor mai importante concluzii rezultate în urma sondajului aplicat elevilor.

 

Subiectivismul cadrelor didactice, o problemă majoră

Cel puţin asta se arată în raportul privind implementarea Statutului Elevilor la nivelul judeţului Brăila în anul şcolar precedent. Întrebaţi cât de des au sesizat o evaluare subiectivă în acordarea notelor, 17,4% dintre elevi au răspuns „foarte des” iar 44,3% dintre repondenţi au răspuns „des”. Un procent de 24,3% au răspuns „rar”, 10,4% au răspuns „foarte rar” şi doar 3,5% au răspuns „niciodată”. Aşadar, 96,5% au simţit cel puţin o dată că au fost nedreptăţiţi atunci când au fost examinaţi de profesorii de la clasă.

Statutul Elevilor le dă dreptul copiilor de a contesta notele obţinute la testele scrise. Prin urmare, persoanele chestionate au primit următoarea întrebare: „(...) consideri că ai fost îndreptăţit în urma contestaţiei?”. Răspunsurile oferite de cei 230 de elevi participanţi la sondaj arată astfel: 51,7% dintre respondenţi au răspuns „da”, în timp ce 48,3% au răspuns „nu”. Raportul mai arată că o parte dintre elevii care au contestat notele la evaluările scrise au simţit apoi o ostilitate din partea profesorilor (22,4%).

Raportul mai arată că mulţi elevi s-au “trezit” cu note în catalog fără ca aceştia să ştie. La întrebarea „Cât de des ţi-a fost consemnată nota în catalog înainte să fii informat cu privire la aceasta?”, 20% au susţinut că le-a fost consemnată în mod regulat nota în catalog, iar 43,5% au susţinut că le-a fost consemnată ocazional nota în catalog.

În cadrul sondajului, elevii au fost întrebaţi dacă sunt consultaţi atunci când vine vorba de alegerea opţionalelor. Peste 30% din totalul respondenţilor au declarat că profesorii nu s-au sfătuit cu ei niciodată atunci când a venit vorba de alegerea materiilor opţionale, iar 45,7% au spus că doar uneori sunt consultaţi. Mai mult, întrebaţi în ce măsură elevii se simt obligaţi să aleagă opţiunile preferate de profesori, 21,7% dintre repondenţi au susţinut că s-au simţit constrânşi să aleagă acest lucru, iar 44% au susţinut că s-au simţit constrânşi în mod ocazional să aleagă materiile impuse de dascăli.

 

Elevii se simt discriminaţi

Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel judeţean în anul şcolar 2017-2018 scoate la iveală şi probleme mai grave. Spre exemplu, 51,3% dintre repondenţi consideră că sunt discriminaţi în cadrul unităţii de învăţământ. Dar cu adevărat alarmant este că peste jumătate dintre cei chestionaţi nu se simt în siguranţă la şcoală. “La întrebarea «ţi-ai simţit vreodată pusă în pericol integritatea fizică şi/sau morală în şcoală?», 52,2% dintre repondenţi au răspuns «Da», în timp ce restul de 47,8% au răspuns «Nu». ... Un procent de 52,2% dintre repondenţi au răspuns «Da» (...) lucru care denotă fie echiparea precară a bazelor materiale (integritatea fizică), fie o ignoranţă a cadrelor didactice vis-a-vis de dezvoltarea psihologică şi psihoafectivă armonioasă a elevilor (integritatea morală)”, se precizează în document.

Nici în ceea ce priveşte consilierea şcolară lucrurile nu s-au schimbat prea mult faţă de anul trecut. La întrebarea „De câte ori ai beneficiat, în ultimul an, de consiliere şcolară, profesională şi/sau psihologică din partea consilierului şcolar?”, 62,2% dintre repondenţi au răspuns „Niciodată”, 27% au răspuns „1-2 ori”, 6,5% au răspuns „3-5 ori”, iar restul de 4,3% au răspuns „mai mult de 5 ori”. Faptul că 6 din 10 elevi nu au beneficiat niciodată de consiliere anul trecut are şi o explicaţie: lipsa resursei umane, unii consilieri şcolari ajungând, uneori, să răspundă de sute de elevi, lucru care împiedică oferirea unei consilieri şcolare adecvate şi fructoase.

 

Nu se ţine cont de feedback

Şi în acest an, întrebările legate de feedback au arătat că există probleme la acest capitol atât în ceea ce îi priveşte pe elevii, cât şi pe dascăli. Referitor la primii, aproape 40% dintre elevi habar nu au că pot oferi feedback semestrial dascălilor, iar cei care au făcut-o sunt foarte puţini (circa 15%). În ceea ce priveşte cadrele didactice, acestea îmbrăţişează propunerea ca elevii să le spună părerile, însă nu le iau în considerare. Întrebaţi „În ce măsură crezi că profesorul a luat în considerare sugestiile din formularul de feedback?”, 59,4% nu consideră că profesorul a luat în considerare sugestiile, iar 31,2% consideră că profesorul a luat în considerare sugestiile într-o anumită măsură şi doar 9,4% consideră că profesorul a ţinut cont de sugestiile oferite de elevi.

Un alt subiect abordat în chestionar se referă la mustrarea elevilor în faţa colectivului clasei/şcolii. Răspunsurile primite au arătat că în continuare se practică acest lucru, aşa cum au declarat 53,8% dintre respondenţi.

“Raportul realizat de Consiliul Judeţean al Elevilor Brăila accentuează problemele cu care se confruntă atât elevii brăileni, cât şi întregul sistem de învăţământ, la nivelul judeţului Brăila (...). Învăţământul brăilean încă este adânc înrădăcinat în practici şi modalităţi de acţiune perimate, fapt care afectează puternic rezultatul procesului de predare - învăţare. Cu toate acestea, noi redactăm acest raport anual, pentru a face o paralelă contrastantă între situaţia din anii şcolari trecuţi şi toţi anii ce vor mai urma, încercând astfel să tragem un semnal de alarmă cu privire la problemele stringente cu care se confruntă elevii brăileni”, susţine Rareş Voicu, preşedintele CJE Brăila.

 




Categorie articol: 

Comentarii