Brusc şi deodată, pe Tuşa a apucat-o mila de banii contribuabililor, acuzând faptul că primăria face nu'ş ce şmenuri cu sponsorii care au catadicsit să bage bani pentru buna organizare a Zilelor Brăilei. Din partea mea poa' să facă şi 1 milion de şmenuri atâta vreme cât sărbătoarea va ieşi mişto, iar lumea se va distra, dansând pe ritmuri de criză. Asta pe principiul că dacă tot ne ghiorăie stomacul de foame şi probabil vom muri de inaniţie, măcar să dăm colţu' veseli, cu zâmbetul pe buze, ca şi cum am fi ajuns deja în al nouălea cer de fericire.
Pe vremea când era în paişpe CA-uri şi lua bani degeaba de la stat (graţie lui Bogdan Olteanu), Diana Tuşa nu urla că se risipeşte banul public. Încasa fără jenă salarii din jdemii de locuri, ca să aibă bani de coafor şi de ţigări scumpe. Era bine când era întreţinută de noi toţi, fraierii de contribuabili. Şi acum tot noi, oamenii muncii, o ţinem în braţe, iar drept recompensă, iată, ne luăm şuturi în cur de la Tuşa că de ce să ne distrăm de Zilele Brăilei, că ce ne trebuie nouă veselie, huh? La muncă cu noi, sclavii dracului, să hămălim pentru ca Tuşa să-şi poată lua la timp leafa aia nesimţită de deputat de pomană în Parlamentul României!
