Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ce câştigi din reducerea CAS

Marile firme, în principal multinaţionalele, sunt cele mai câştigate din viitoarea şi mult trâmbiţata reducere a CAS-ului (Contribuţia la Asigurările Sociale). Cu o condiţie: să aibă cât mai puţini angajaţi retribuiţi la nivelul de salarizare minim pe economie. Păstrând proporţiile, la fel sunt avantajaţi şi angajatorii mai mici, dar care îşi permit să plătească salarii peste minimul impus de lege. La polul opus, nu au nici un beneficiu din reducerea CAS companiile care îşi plătesc angajaţii cu minimul pe economie întrucât, per total, le este mai mare efortul financiar de a umbla la salarii. În cazuri fericite, totuşi, economia ce le-ar rezulta din CAS-ul scăzut le-ar permite să creeze 1-2 noi locuri de muncă, ceea ce nu înseamnă practic nimic. Asta reiese din calculele realizate de "Obiectiv" din dorinţa de a anticipa efectul combinat al majorării din această lună a salariului minim pe economie - de la 850 la 900 lei - cu viitoarea reducere a CAS la angajator, promisă de actualul Guvern. Privind în ansamblu concluziile de mai sus, nu ai cum să nu te întrebi, de fapt pentru cine va fi dată reducerea de CAS? Pentru că în mod clar nu pentru firmele mici şi mijlocii, care oricum nu-şi permit salarii cu mult peste minimul pe economie. Ca să vă faceţi o idee, la nivelul Brăilei, din cei circa 70.000 de angajaţi cu contract de muncă, aproximativ 14.000 sunt plătiţi cu minimul pe economie.

În această lună, salariul minim pe economie a crescut, ajungând de la 850 la 900 de lei brut. "Începând cu data de 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore, în medie, pe lună, în anul 2014, reprezentând 5,357 lei/oră", prevede noua legislaţie în domeniul relaţiilor de muncă. Majorarea salariului minim presupune însă cheltuieli suplimentare pentru angajatori. Mai exact, aceştia vor plăti în plus 64 de lei lunar: 50 lei creştere cuvenită salariatului, plus 14 lei pentru contribuţii la stat aferente acestei majorări pe care angajatorii sunt obligaţi să le achite. Un calcul simplu arată că, prin aplicarea acestei măsuri, costurile salariale ale unui angajator urcă de la 1.088 lei (adică 850 salariul brut plus 238 lei - contribuţiile la fondurile speciale, aferente sumei de 850 lei, în sarcina angajatorului) la 1152 lei (900 lei salariul brut plus 252 lei contribuţiile angajatorului la fondurile speciale). Altfel spus, pentru fiecare angajat cu salariul minim, firma trebuie să suporte un "salariu total" de 1.152 de lei, pentru a putea plăti minimul brut de 900 de lei, valabil din 1 iulie. În final, salariatul ajunge să încaseze efectiv 672 lei, după ce i se opresc toate contribuţiile şi impozitul pe venit.

Avantajele reducerii CAS scad invers proporţional cu numărul de salariaţi plătiţi la minimul pe economie

Cum va arăta însă, suprapusă peste această măsură, o viitoare reducere a Contribuţiei la Asigurările Sociale (CAS) aşa cum Guvernul Ponta a promis şi se chinuie să o implementeze? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să luăm câteva cazuri ale unor firme din mai multe eşaloane din punctul de vedere al numărului de salariaţi.
Vă propunem un prim exemplu al unei firme cu 13 salariaţi dintre care 10 cu minimul pe economie şi 3 cu un brut de 1.700 lei. Vom face calculul doar legat de costurile aferente angajatorului prin prisma majorării salariului minim brut la 900 lei şi apoi prin cea a reducerii CAS. Aşadar, costul cu salariile al acestei firme la un minim brut de 850 lei ar fi 17.408 lei, iar odată cu trecerea la 900 lei minim brut urcă la 18.048 lei. Diferenţa este 640 lei în plus lunar, adică 10 salariaţi la minim de leafă înmulţit cu cei 64 lei de care vorbeam mai sus.
Haideţi să vedem cum se întâmplă lucrurile dacă luăm în calcul CAS al angajatorului redus la 15,8% (acum este de 20,8% pentru condiţii normale de muncă): costul total al angajatorului ar fi de 17.343 lei, de unde rezultă o economie lunară de 65 lei (17.408 lei - 17.343 lei) bani insuficienţi pentru a putea fi creat un nou loc de muncă. Nici pentru un angajator cu 50 de salariaţi (ar putea fi, foarte bine, exemplul unei făbricuţe) economia rezultată din reducerea CAS coroborată cu majorarea salariului minim pe economie nu este suficientă pentru a crea un nou loc de muncă. La fel cum nici pentru o fabrică de confecţii, de exemplu, cu 113 salariaţi din care 100 cu salariul minim, economia de costuri a angajatorului nu este suficientă să-l stimuleze în crearea unui nou job.
Lucrurile se schimbă însă în bine cu cât numărul de necalificaţi este mai mic. De ce? Pentru că patronul nu are ce majorări să suporte întrucât angajaţii săi sunt deja la un nivel peste leafa minimă prin lege, aşa că o viitoare reducere de CAS poate însemna 1, 2, 3 sau chiar 10 noi locuri de muncă pe care le poate dezvolta. Însă de departe reducerea fiscalităţii la un angajator cu, să zicem, 1.500 de salariaţi, din care doar 100 sunt necalificaţi, este mult mai "palpabilă" pentru că la acest nivel discutăm de o economie de peste 100.000 lei lunar, ceea ce înseamnă zeci de noi locuri de muncă pe care patronul şi le va putea permite fără să-şi majoreze cheltuielile cu salariile.

Ştefan Fusea: "Statul trebuie să aibă surse să acopere sumele neîncasate din acea reducere a CAS"

Concluziile "Obiectiv" sunt întărite şi de declaraţiile exponenţilor mediului de afaceri local. "Dacă discutăm din postura de preşedinte al Camerei de Comerţ, măsura este binevenită pentru mediul de afaceri, cu toate că firmele nu câştigă mare lucru din reducerea CAS sau poate nu câştigă nimic. Este binevenită însă cu câteva condiţii: statul trebuie să aibă surse să acopere sumele neîncasate din acea reducere a CAS, iar asta printr-o mai bună colectare în principal a TVA, dar şi a celorlalte taxe şi impozite, dar mai ales prin diminuarea evaziunii fiscale. Dacă se va face o colectare mai bună, se creează astfel premisele lărgirii facilităţilor fiscale pe viitor. Şi sunt destule taxe şi impozite ce ar trebui să fie reduse sau chiar eliminate! Acum, din punctul de vedere al firmei pe care o administrez, vă pot spune că la un efectiv de 200 de angajaţi suma pe care ar urma să o plătim la bugetul de stat ca urmare a reducerii CAS-ului este aproximativ egală cu cea generată de creşterea din iulie a salariului minim pe economie. De ce asta? Pentru că 50-60% dintre angajaţi erau la pragul minim şi a trebuit să umblăm la salariile lor, iar restul aveau oricum peste salariul minim şi acolo nu a mai trebuit să intervenim", ne-a declarat Ştefan Fusea, preşedintele CCIA Brăila şi administrator al "Titan Edilitara".

Florin Cîrligea: "N-am majorat doar la cei cu salariul minim, ci la toţi angajaţii"

Şi patronul "Comision Trade", Florin Cîrligea, în acelaşi timp şi preşedintele organizaţiei municipale a PDL Brăila, vede ca o măsură benefică reducerea CAS, însă cu o singură condiţie: aceea ca facilitatea fiscală să nu fie susţinută printr-o majorare a vreunei alte taxe sau a vreunui impozit. "Creşterea salariului minim pe economie la noi, la firmă, a însemnat acordarea unei sume fixe cu titlu de majorare salarială tuturor angajaţilor. Adică n-am majorat doar la cei cu salariul minim, ci la toţi cu acei 50 lei plus contribuţiile firmei aferente acestei sume. Ce va însemna pentru noi acea reducere a CAS, dacă se va aplica? În mod clar, o economie în ce priveşte costurile. Singura condiţie să fie o măsură bună pentru mediul de afaceri este ca efectul să nu fie o majorare directă sau indirectă a vreunui alt impozit sau taxă", a punctat sursa citată.
"Dincolo de disputele politice privind reducerea CAS, vă pot spune că pentru firma noastră, având 20 de salariaţi, o astfel de măsură ar avea ca efect o economie ce ar permite crearea unui nou loc de muncă. Aşa că, dacă vom avea nevoie de încă un angajat, adică dacă afacerea o va cere, firma noastră ar avea posibilitatea să facă acest pas fără ca asta să aducă un cost suplimentar pe parte de salarii, comparativ cu nivelul de la acest moment", a explicat Nicolae Cioroiu, administratorul unei firme cu o cifră de afaceri de circa 0,8 milioane lei, având obiect de activitate în domeniul "testare şi analize tehnice".

Proiectul de lege s-a întors de la Cotroceni în Parlament

Reamintim că preşedintele Traian Băsescu a anunţat, miercuri, 23 iulie, că solicită Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, "din punct de vedere al oportunităţii". El a arătat că o reducere a CAS este o măsură bună, pe care o susţine, însă are rezerve legate de sustenabilitatea măsurii, asfel încât cererea de rexaminare a legii, trimisă Parlamentului, nu are modificări pe text, ci doar referiri la oportunitatea legii. De cealaltă parte, premierul Victor Ponta a anunţat că proiectul de lege privind reducerea CAS va fi din nou votat de Parlament, iar preşedintele Traian Băsescu va fi obligat atunci să promulge legea sau să atace actul la Curtea Constituţională, caz în care măsura poate fi amânată până în 2015. De altfel, şeful statului propusese ca măsura să fie pusă în aplicare de la 1 ianuarie, sursele de compensare fiind prevăzute implicit în legea bugetului pe anul viitor.

Cartel Alfa propune reducerea CAS la salariaţi

Confederaţia Sindicală Cartel Alfa atrage atenţia că, deşi este bine-venită orice măsură în favoarea mediului de afaceri, strict în ce priveşte reducerea CAS la angajator, aceasta are totuşi un impact major în ce priveşte încasările la bugetul de stat general consolidat, context în care lucrurile ar trebui cântărite cu mare grijă. Mai precis, sindicaliştii fac referire la faptul că impactul asupra încasărilor la Fondul de pensii este de circa 6 miliarde de lei anual. "Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale creează o reducere a efortului angajatorului de a asigura costurile pentru locul de muncă, dându-i acestuia o creştere a resurselor de lichidităţi. Este îngrijorător faptul că Guvernul României nu a acceptat însă propunerea FMI şi a Comisiei Europene ca reducerea contribuţiei să se facă pe partea angajatului. Propunerea este logică şi se bazează pe observaţia scăderii drastice a consumului în România care duce la blocaj economic. Dacă dorim ca această reducere să nu se ducă cu predilecţie către buzunarul personal al proprietarilor, atunci ea trebuie operată la angajat", se menţionează într-un comunicat al organizaţiei. De asemenea, acelaşi material arată că dacă scopul este acela de a crea noi locuri de muncă ar fi fost mai eficient ca efortul bugetar aferent reducerii CAS la angajator să fie direcţionat către lărgirea plajei de scutiri la plata profitului reinvestit. "Se constată că măsura reducerii CAS, aşa cum o propune Guvernul să fie aplicată la angajator, facilitează în fapt creşterea profiturilor nete ale angajatorilor, în special ale unităţilor mari care aparţin în fapt multinaţionalelor, fără nici un efect benefic pe planul investiţiilor sau a dezvoltării consumului pieţei interne", se punctează în materialul celor de la Cartel Alfa, adăugându-se că, de fapt, majorarea profitului multinaţionalelor va avea ca efect general externalizarea acestuia.

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii