Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Cazul Şova. Tăriceanu se dă haiduc

Curtea Constituţională a României a stabilit să dezbată pe 8 aprilie sesizările trimise de preşedintele Klaus Iohannis şi PNL cu privire la soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională în legătură cu votul dat de Senat în cazul solicitării de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova.
Prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a arătat că „sesizarea de neconstituţionalitate pe care o adresăm Curţii Constituţionale are practic două capete de cerere. Primul, cerem neconstituţionalitatea articolului 173 din Regulamentul Camerelor, în care se prevede că Senatul hotărăşte cu votul secret al majorităţii membrilor săi. În al doilea capăt de cerere, solicităm CC să constate neconstituţionalitatea deciziei Senatului privitor la rezultatul votului în cazul Şova şi să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii formulate de ministrul jusitiţiei, număr necesar stabilit conform Articolului 76 din Constituţia României, care prevede că hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritatea senatorilor şi deputaţilor prezenţi", a explicat Ludovic Orban.

„Şova, nu scapi nici în gaură de Ponta!"

Liderul liberal a dat exemple de alte cazuri în care nu s-a cerut un cvorum de jumătate plus unu din totalul senatorilor, pentru încuviinţarea cererilor Justiţiei. „Îmi aduc aminte cazul senatoarei Andronescu, unde au fost înregistrate 72 de voturi pentru cererea formulată de justiţie, şi s-a considerat că cererea este aprobată. În cazul senatorului Şerban Mihăilescu, au fost 74 de voturi «pentru», şi cererea de încuviinţare a urmăririi penale a fost aprobată. În cazul domnului senator Ariton, au fost 77 de voturi «pentru», s-a considerat că cererea a fost aprobată. Ne întrebăm, retoric, cum a fost posibil ca preşedintele Senatului să considere că în cazul domnului Şova, în care s-au exprimat 79 de voturi pentru încuviinţarea cererii de arestare, să considere că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi?", a mai explicat Ludovic Orban. El i-a transmis şi un mesaj lui Dan Şova: „Şova, nu scapi nici în gaură de Ponta!"
Şi preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, preşedintelui CC o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, arătând că atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

Băsescu acuză «sluga» lui Victor Viorel

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a făcut în cazul Şova un grav abuz în serviciu, încălcând şi decizii anterioare ale CC, afirmă fostul preşedinte Traian Băsescu, pe Facebook, adăugând că „această slugă a lui Victor Viorel Ponta" trebuie să ajungă urgent în faţa justiţiei. El şi-a completat ulterior declaraţia, într-o intervenţie la postul B1 TV, spunând că în cazul lui Tăriceanu ar trebui formulată o plângere penală pentru abuz în serviciu.
Reamintim că Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova, din cele 151 de vorturi exprimate fiind înregistrate 79 de opţiuni «pentru», 67 «contra», iar cinci voturi au fost anulate. Votul a fost secret, cu bile.
Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova. „S-a hotărât că se votează cu majoritate normală, pentru legi organice. La domnul Şova nu s-a întrunit numărul de voturi", a spus senatorul liberal Cristian Bodea, după votul din Senat, precizând că decizia a fost a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Tăriceanu nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i tace

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a devenit o ţintă în mişcare, iar CE ar trebui să evalueze progresele „sensibile" făcute de România pentru a pregăti terenul în vederea eliminării acestui instrument, a declarat, la Bruxelles, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. „Noi considerăm că în momentul de faţă MCV, care ar fi trebuit să funcţioneze pe o perioadă limitată, a devenit un fel de ţintă în mişcare care, pe măsură ce ne apropiem de el, se depărtează".
Rugat să dea o definiţie a MCV în faţa preşedintelui PE, Martin Schulz, Tăriceanu a explicat că, iniţial, Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost stabilit ca un instrument tehnic, dar pentru a măsura progresele în domeniul justiţiei, al statului de drept. „Din păcate, ceea ce am observat este că încet, încet el a început să fie folosit ca un instrument, să zicem, cu caracter politic", a spus preşedintele Senatului, adăugând că „problema de fond rezidă, în principal, la Comisie care ar trebui să găsească o modalitate de a pregăti terenul pentru decizia politică care este la nivelul Consiliului".
Ultimul raport MCV pentru România a fost publicat pe 28 ianuarie. Tonul general a fost pozitiv, dar au existat şi critici, în special referitoare la Parlamentul României. Documentul notează că „au existat speranţe ca noul Statut al deputaţilor şi senatorilor, adoptat în iulie 2013, să introducă o abordare mai sistematică şi mai coerentă, în concordanţă cu principiul egalităţii în faţa legii. Cu toate acestea, anul 2014 a continuat să fie caracterizat de întârzieri în ceea ce priveşte admiterea şi respingerea cererilor formulate de organele de urmărire penală în vederea ridicării imunităţilor deputaţilor şi senatorilor".
Ulterior publicării MCV, parlamentarii români au respins, în ultimele două luni, trei cereri privind ridicarea imunităţii.

 




Categorie articol: 

Comentarii