Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Casele nimănui

* în acest an, un apartament cu două camere în zonă centrală a fost vândut la licitaţie cu aproape 1,6 miliarde lei vechi * Finanţele mai au pe stoc o casă pe Bulevardul Independenţei, pentru care cer 2,2 miliarde lei vechi *

Muncesc o viaţă şi adună ca furnica, vorba românului, dar ajung să fie moşteniţi de stat. În medie, anual, se înregistrează 4 cazuri în care agoniseala de-o viaţă a unor brăileni trecuţi la cele sfinte ajunge pe mâna statului pentru că nu există niciun moştenitor legal. Ce face statul cu aceste proprietăţi? Le vinde la licitaţie, iar banii încasaţi se constituie venituri la bugetul central. Numai în ultimii ani, sute de mii de euro rezultaţi din astfel de tranzacţii imobiliare au ajuns în vistieria statului. De pomenirea creştinească a donatorilor se ocupă vecinii ori prietenii celor decedaţi, cu menţiunea că statul suportă, totuşi, indirect cheltuielile de înhumare, dacă niciunul din anturaj nu-şi asumă o responsabilitate în acest sens. Oricum, statul, prin serviciile sociale ale autorităţilor locale, intervine în toate cazurile când decedaţii nu au aparţinători care să se ocupe de înmormântare, fără să ştie dacă va ajunge, într-un final, să-i moştenească.

Statul, unic moştenitor

Anual, în proprietatea statului intră bunuri imobile care au aparţinut unor contribuabili persoane fizice. Este vorba despre case, terenuri şi apartamente pentru care proprietarii decedaţi nu au moştenitori şi nici nu au încheiat în timpul vieţii un act testamentar sau de donaţie în favoarea vreunei persoane, organizaţii sau instituţii. Procedura aferentă unor astfel de situaţii obligă direcţiile judeţene de finanţe (DGFP) să reprezinte interesul statului. Practic, prin aceste unităţi se realizează şi valorificarea unor astfel de bunuri, şi tot Finanţele se ocupă de toate demersurile legale şi procedurale presupuse. În medie, anual, Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila înregistrează 3 - 4 astfel de cazuri în care bunuri aparţinând unor brăileni fără moştenitori intră, după decesul acestora, în proprietatea statului. Fie că este vorba despre case de locuit cu sau fără terenurile aferente sau doar de terenuri în municipiu ori în judeţ, ba chiar şi apartamente, toate ajung să fie valorificate prin vânzarea la licitaţie. Există şi excepţii, când nu se ajunge direct la licitaţie: dacă este vorba despre o proprietate indiviză sau când în imobilul respectiv există un chiriaş care, potrivit legii, are drept de preemţiune. Tot la excepţii se încadrează şi situaţia în care bunurile sunt grevate de datorii înscrise în pasivul succesoral (în principal restanţe la plata taxelor şi impozitelor). "Astfel de cazuri de bunuri imobile ce ajung în proprietatea statului ne sunt aduse la cunoştinţă fie de către primării fie de către notari, care ne notifică asupra vacanţei succesorale. În prealabil, notarii parcurg o procedură specifică prin care încearcă să determine dacă fostul proprietar are sau nu moştenitori legali. Odată lămurit acest aspect se trece la evaluarea imobilului respectiv de către un expert, care stabileşte în final un preţ. DGFP scoate la licitaţie bunul respectiv, dar preţul de pornire nu poate fi mai mic decât cel stabilit de evaluator. Pe parcursul licitaţiei există posibilitatea reducerii acestui preţ, însă încercăm ca suma obţinută din valorificarea acestor bunuri, care se constituie venit al bugetului de stat, să fie cât mai mare", ne-a declarat Mihaela Marcu, director coordonator adjunct al DGFP Brăila.

Casă pe Independenţei la 2,2 miliarde de lei vechi!

Date de ordin statistic prezentate de către DGFP Brăila indică faptul că în ultimii 3 ani au fost înregistrate 12 astfel de cazuri, jumătate numai în 2006, iar diferenţa împărţită în mod egal pentru 2007, 2008 şi pentru primele 10 luni din acest an. Valoarea de evaluare a bunurilor intrate din 2006 şi până acum în proprietatea statului, în cazul judeţului nostru, se ridică la aproape 6,4 miliarde de lei vechi, adică aproximativ 150.000 euro la paritatea actuală leu/euro. Dintre cele 12 bunuri, doar în cazul a patru imobile proprietatea statului s-a constituit în cote indiviză pornind de la jumătate până la cote de o optime, în restul cazurilor statul fiind unic moştenitor. De exemplu, în cursul acestui an, DGFP a înregistrat două situaţii în care a trebuit să reprezinte interesele statului în afaceri succesorale. Este vorba despre un apartament cu două camere situat în zona Cinema Central şi o casă pe Bulevardul Independenţei. Apartamentul a fost deja vândut la un preţ de 158.400 lei, comparativ cu 176.000 lei, valoarea la care a fost evaluat iniţial, iar pentru casa de pe bulevard statul cere acum 220.000 lei. Imobilul este compus din teren în suprafaţă de 249 mp, pe care se află o casă din cărămidă (41 mp) cu acoperiş din tablă şi o magazie de 22 mp din cărămidă şi chirpici cu acoperiş de ţiglă. Clădirile se află într-o stare deplorabilă, crăpături adânci brăzdând faţada până în interiorul casei, iar curtea este plină de buruieni. Casa a aparţinut unei bătrâne de 80 de ani, care a fost găsită moartă în curte chiar de către vecini. Nu au fost găsiţi moştenitori, aşa că imobilul a ajuns în proprietatea privată a statului şi a fost iniţial evaluat la 258.000 lei. Pentru că deocamdată nu s-a înghesuit nimeni să-l cumpere, Finanţele au mai lăsat din preţ şi urmează o nouă licitaţie programată pentru miercuri, 11 noiembrie.




Like / Share

Comentarii