Zarzavagiii din piaţă, înregistraţi ca producători agricoli, trebuie să devină PFA (Persoană Fizică Autorizată), să cumpere casă de marcat şi să elibereze bon fiscal pentru fiecare legătură de ceapă, mărar, pătrunjel sau ridichi pe care o vând. Aceleaşi obligaţii revin şi precupeţilor din sectorul lactate-brânzeturi. Actul normativ care obligă producătorii autorizaţi din pieţe să intre cu micile negustorii în sfera fiscalizării a intrat în vigoare duminică, iar în Brăila sunt înregistraţi circa 550 de astfel de producători. Pentru ei, cheltuielile cu încadrarea în noile prevederi se ridică la circa 2 milioane lei vechi, pentru înregistrarea în Registrul Comerţului, plus încă 7 - 8 milioane lei vechi o casă de marcat. Deocamdată, majoritatea producătorilor agricoli din pieţele brăilene nu s-au constituit în PFA-uri, în speranţa că guvernanţii se vor trezi la realitate dar şi în aşteptarea unei soluţionări rapide a "aberaţiei fiscale" aşa cum o numesc. Preferă să nu mai vândă în piaţă. "Este de-a dreptul ridicolă o astfel de prevedere", spun şi reprezentanţii producătorilor agricoli brăileni, care percep măsura ca pe o încercare disperată de a fiscaliza agricultura de subzistenţă. Cea mai importantă asociaţie sindicală a agricultorilor - "Agrostar" - susţine că măsura ca micii producători din pieţe să devină PFA nu face altceva decât să încurajeze specula.
La Brăila, peste 500 de producători sunt în această situaţie
Micii producători care îşi valorifică direct produsele trebuie să fie înregistraţi ca Persoană Fizică Autorizată (PFA) şi să aibă case de marcat, pentru a-şi putea vinde produsele în piaţă. Din 25 aprilie, aceştia sunt obligaţi de OG nr. 44/2008 să se înregistreze la Registrul Comerţului şi să elibereze bonuri fiscale pentru fiecare vânzare, dacă vor să mai rămână în pieţe. Potrivit datelor prezentate de către Direcţia Administraţiei Pieţelor şi Târgurilor (DAPT), la nivel de municipiu sunt înregistraţi aproximativ 550 de producători agricoli, majoritatea pe sectorul zootehnic. De asemenea, şi sectorul legume este bine reprezentat de proprietarii de sere din Vărsătura sau Cazasu. Cei mai mulţi producători se concentrează pe zona Piaţa Mare, dar şi în pieţele de cartier. Ieri, de exemplu, în Piaţa Mare, în sectorul legume-fructe amenajat special pentru producătorii agricoli autorizaţi, nicio precupeaţă nu avea casă de marcat. În mod evident, s-au plâns de noile responsabilităţi fiscale impuse. "Plătim o grămadă de taxe de pe urma terenului pe care îl lucrăm şi scoatem zarzavaturi. Dacă mai plătim taxă şi pe ce vindem, cu ce mai rămânem? Păi, ce facem, muncim numai să plătim taxe la stat? Cel mai probabil o să renunţ să mai vin în piaţă. Dar poate s-or suci ăştia de-au dat legea şi ne lasă-n pace", ne-a spus una dintre precupeţe. "La ce bun să mai cheltui să mai obţin o autorizaţie în plus când pot foarte bine să nu mai vin în piaţă. Am deja clienţii mei, mă cunosc, ştiu că am marfă bună, crescută în grădină la mine şi în solar, aşa că nu disper", a spus o altă ţărancă. "O să rămână aici în piaţă numai samsarii şi fără noi, care cât de cât, ţinem preţuri mai mici, o să vadă brăilenii ce preţuri o să fie! Şi, să spun drept, nici nu ştiu cum se umblă cu aparatul ăla. Apoi, la 60 de ani ai mei să învăţ acum cum se lucrează cu el e greu. Nici nu văd să apăs pe cifrele alea şi îmi cere să fac bon pentru fiecare legătură de ceapă sau usturoi ori pătrunjel şi leuştean. Zău e râsu' - plânsu'", a completat-o vecina de tarabă.
"Au ajuns să pună bir pe subzistenţă!"
Referitor la obligativitatea nou impusă, Asociaţia Producătorilor Agricoli (APA) Brăila s-a arătat profund nemulţumită. "Chiar nu înţeleg de ce au tăbărât aşa pe bieţii ţărani care vin în pieţe să vândă câteva legături de salată şi ceapă sau cu o bucată de brânză ori un litru de lapte. E ridicol şi revoltător în acelaşi timp cum au ajuns să pună bir şi celor care practică agricultura la nivel de subzistenţă", ne-a declarat Costică Măcelaru, preşedintele APA Brăila.
Ministerul Agriculturii susţine că noua măsură ar fi obligatorie doar pentru cei care solicită subvenţii europene, însă "Agrostar" spune că funcţionarii ministerului nu cunosc reglementările în domeniu. "Ajutoarele acordate de Uniunea Europeană producătorilor agricoli se dau tuturor producătorilor agricoli care deţin teren agricol, păşuni, animale şi se încadrează pentru a primi subvenţia agricolă, nefiind nicăieri vreo condiţie de a fi sau a deveni cel puţin persoană fizică autorizată", a explicat Niculae Ştefan, preşedintele "Agrostar", adăugând că fiscalizarea ţăranului român este o mare eroare. El a dat exemplul mai multor ţări, printre care şi Franţa, unde nu se impozitează micii producători care valorifică produse agroalimentare în valoare de până la 10.000 de euro. Deocamdată nu există o previziune clară cu privire la veniturile generate prin fiscalizarea producătorilor care-şi valorifică direct producţia agricolă în pieţe, însă atât "Agrostar" cât şi conducerea APA Brăila, organizaţie unde sunt membri majoritatea legumicultorilor brăileni, susţin că unul din efecte va fi creşterea speculei. "Efectul imediat al aplicării OUG 44/2008 este acela că producătorul agricol mic nu va mai putea să îşi desfacă producţia în pieţe şi târguri, (...) iar acesta va fi încurajat să îşi vândă producţia intermediarilor, facilitând astfel profitul uşor al acestora şi sărăcirea ţăranului", a completat preşedintele "Agrostar".
"Agrostar" cere anularea prevederii care vizează precupeţii
Ce presupune încadrarea în noile prevederi a producătorilor agricoli din pieţe? În primul rând este vorba despre cheltuiala cu înregistrarea la Registrul Comerţului, între 2 şi 3 milioane de lei vechi. În plus, o casă de marcat ajunge la circa 8 milioane lei vechi, fiind vorba despre modele de dimensiuni mici, cu alimentarea de la acumulator. De asemenea, în fiecare an, micii producători vor trebui să îşi declare la Fisc veniturile, care vor fi impozitate cu 16%. Dacă eliberază bonuri şi chitanţe, evidenţa acestora trebuie ţinută de un contabil, ceea ce reprezintă o cheltuială în plus. Ce se întâmplă dacă nu respectă actul normativ? OG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către PFA, întreprinderile individuale şi familiale nu are un capitol în care să prevadă sancţiuni, însă inspectorii fiscali spun că cei care nu vor respecta prevederile vor fi supuşi normelor generale pentru persoanele care vând fără să elibereze bon fiscal, ori care nu deţin case fiscale de marcat.
Ar exista însă şi o soluţionare, întrucât Federaţia"Agrostar" a anunţat că va sesiza Comisiile pentru agricultură, cu solicitarea ca în prima şedinţă de Guvern să fie modificat articolul din OG 44/2008 care îi obligă pe micii producători să devină PFA. "Sperăm să se rezolve. Ne pare rău că Ministerul Agriculturii nu a făcut nimic, deşi ştia că va intra în vigoare această lege care face mult rău ţăranilor. Nu îi vom lăsa până nu vor modifica acest articol, cu riscul că închidem toate pieţele", a comentat Ştefan.
