Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Casa de sticlă

• în urmă cu trei ani, a fost înregistrată la parchet plângerea penală îndreptată împotriva proprietarului “casei de sticlă” din strada 1 Decembrie 1918 • ignorând autorităţile, acesta a schimbat faţada şi regimul de înălţime al clădirii • potrivit art. 24 din Legea 50/1991, nerespectarea prevederilor din autorizaţia de construcţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă de la 1.000 la 5.000 lei • “Singura modalitate de a se intra în legalitate este cu respectarea reglementărilor urbanistice şi avizului eliberat de Ministerul Culturii”, a precizat arhitectul şef al Brăilei, Corina Anghelescu  • altfel spus, proprietarul “clădirii de sticlă” ar trebui să dea jos construcţia ridicată ilegal

 

Lupta dusă de ceva vreme între instituţiile statului, care încearcă să păstreze neatinse cele 2.000 de clădiri amplasate în Centrul Istoric al Brăilei, şi noii proprietari - care vor cu tot dinadinsul să demoleze, la propriu, trecutul oraşului şi să ridice kitsch-uri în locul său - a atins apogeul odată cu ridicarea detestatei “case de sticlă” de pe Regala, o monstruozitate arhitectonică ce acoperă, ca o tumoră, monumentul istoric alăturat, vestita “Casă Nedelcu P. Chercea”, de la 1897. Asta în condiţiile în care întreaga arteră “Mihai Eminescu-1 Decembrie 1918”, din Centrul Vechi şi până la strada Griviţei, este monument istoric protejat de lege şi orice intervenţie în zonă se face numai cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi cu respectarea reglementărilor urbanistice. Nu mai spunem că, de când a fost construită, “casa de sticlă” a iscat controverse. Cei mai mulţi brăileni sunt de părere că imobilul nu are ce căuta acolo (între noi fie zis, acelaşi lucru s-a afirmat despre fostul magazin “Dunărea” sau despre clădirea “Eurostil”, ambele amplasate în Centrul Istoric al oraşului, taman pe Calea Regală!).  

Sfidând autorităţile, sau cu complicitatea lor, proprietarul clădirii de pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 144 a construit o clădire nouă, modernă, care nu respectă nici înălţimea frontonului, nici finisajele şi nici faţada originală a clădirii vechi pe care, de fapt, a demolat-o. Ba, mai mult, proprietarul a intrat cu jumătate de metru pe domeniul public şi a construit ilegal, fără autorizaţie, un podeţ cu trepte pentru accesul în imobil, când, de fapt, potrivit documentaţiei aflate la primărie, accesul ar fi trebuit să se facă direct din stradă. Este şi motivul pentru care, în aprilie 2016, Poliţia Locală a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, cu plângere penală.

 

“Proprietarul nu a respectat autorizaţia de construcţie”

 

Înainte de construirea “casei de sticlă”, pe locul respectiv s-a aflat o locuinţă veche, cu parter şi etaj, de aceeaşi înălţime cu “Casa Nedelcu P. Chercea” (monument istoric). Locuinţa respectivă a fost, ea însăşi, monument, pentru că fosta Cale Regală este monument istoric (aflat la poziţia 77 pe lista Monumentelor istorice).

“Orice intervenţie la o clădire situată în ansamblul respectiv se face numai cu avizul Comisiei Zonale nr. 10 - din care fac parte arhitecţi, urbanişti, istorici de artă - şi cu respectarea reglementărilor prevăzute în Planul Urbanistic Zonal «Centrul Istoric al Municipiului Brăila», aprobat prin HCLM nr. 273 din 14 iulie 2010”, ne-a precizat Corina Anghelescu, arhitectul şef al Brăilei, care ne-a oferit preţioase informaţii legate de caz şi ne-a confimat faptul că imobilul nou construit nu are ce căuta în acea zonă.

Potrivit sursei citate, autorizaţia de construcţie pentru detestatul imobil de pe strada 1 Decembrie 1918 a fost eliberată în anul 2005 (“Amenajare şi extindere spaţiu comercial”) şi a fost prelungită, succesiv, până în anul 2007, cu termen de execuţie de 12 luni. Practic, proprietarul (Petru Dumitriu) intenţiona să se extindă în spate, ceea ce nu ar fi fost chiar aşa de rău, dacă ar fi respectat condiţiile impuse: să păstreze faţada, forma finisajelor şi cromatica orginale. Totodată, în avizul Ministerului Culturii (DJC) se preciza, în mod clar, că înălţimea frontonului la clădirea în cauză (la strada 1 Decembrie 1918) nu va depăşi înălţimea frontonului clădirii-monument de la nr. 140 (“Casa Nedelcu P. Chercea”). Ceea ce s-a construit, însă, la numărul 144, a determinat autorităţile să ia măsuri drastice.

“Poliţia Locală Brăila, prin Compartimentul Disciplina în Construcţii, s-a autosesizat şi a efectuat verificări la imobilul respectiv, în aprilie 2016, constatându-se că proprietarul nu a respectat autorizaţia de construcţie. Practic, proprietarul clădirii a schimbat total faţada şi regimul de înălţime al clădirii. În loc de P^1, acum este un P^2. De asemenea, s-a constatat că vechea clădire a fost demolată (inclusiv faţada). Noua clădire depăşeşte aliniamentul stradal cu circa jumătate de metru, iar proprietarul a construit un podeţ şi trepte - care nu erau în autorizaţia de construcţie - pe domeniul public”, a mai precizat arhitectul şef Corina Anghelescu.

Plângerea penală formulată împotriva brăileanului care a construit ilegal a fost înregistrată în urmă cu trei ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

 

Lege vs. fărădelege

 

Potrivit art. 24 din Legea 50/1991 actualizată privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, constituie infracţiune executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. b din acelaşi act normativ (lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege - monumente, ansambluri, situri - inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate”). Pedeapsa: închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

Până la data realizării materialului, informează surse autorizate, Poliţia Locală Brăila nu primise nicio rezoluţie care să privească sesizarea de acum trei ani.

Culmea, în februarie 2019, proprietarul “casei de sticlă” de pe Calea Regală a solicitat intrarea în legalitate cu faţada sud, exact cea pe care n-ar fi trebuit să o construiască, însă a primit certificat negativ din partea Primăriei Municipiului Brăila. Asta pentru că proprietarul clădirii încălcase exact prima prevedere stipulată în autorizaţia de construcţie, construind ilegal o faţadă de sticlă, mai precis un aşa-zis “perete cortină”.

Potrivit arhitectului şef Corina Anghelescu, “singura modalitate de a se intra în legalitate este cu respectarea reglementărilor urbanistice din zonă şi a avizului eliberat iniţial de Ministerul Culturii, document ce prevede clar conservarea faţadei şi respectarea înălţimii frontonului la strada 1 Decembrie 1918. Practic, ar trebui să dea jos construcţia ridicată ilegal”.

 

“Casa de sticlă” nu este singurul caz semnalat de autorităţi            

 

În anul în care Poliţia Locală Brăila sesiza Parchetul de pe lângă Judecătorie pentru nerespectarea prevederilor din autorizaţia de construcţie a imobilului de pe 1 Decembrie 1918, respectiv 2016, Direcţia Judeţeană pentru Cultură reclama cazuri similare. Asta după ce cotidianul nostru a prezentat cazul vestitei “Case Manos”, din fostul Cartier Grecesc - o adevărată bijuterie arhitectonică - renovată fără aviz de la Cultură şi fără autorizaţie dată de autorităţi.

Ilegalităţile făcute publice în urmă cu trei ani vizau demolarea imobilului din strada Bolintineanu nr. 10 (“Casa Lykiardopoulos”, fosta casă de copii de pe vremea comuniştilor), a celui din Belvedere nr. 5 şi demolarea parţială a unui corp din imobilul din Calea Călăraşilor nr. 22 (lângă Facultatea de Inginerie). Amenzile aplicate n-au schimbat cu nimic situaţia monumentelor condamnate la pieire.

În afară de clădirile situate în Centrul Istoric al Brăilei şi rase de pe faţa pământului, lista “neagră” mai cuprindea şi intervenţiile ilegale făcute asupra unor clădiri de patrimoniu, cum a fost în cazul imobilului din strada Mihail Sebastian nr. 24 sau al celui din strada Mihai Eminescu nr. 31, lot 3. Amenajarea de terase pe strada Mihai Eminescu şi pe alte străzi din Centrul Istoric reprezentau, de asemenea, intervenţii neautorizate la clădiri de patrimoniu.

Orice intervenţie la clădirile din Centrul Istoric se face numai cu avizul Direcţiei pentru Cultură, însă atribuţii în domeniul respectării legislaţiei în construcţii are Poliţia Locală, precum şi IPJ Brăila (cu atribuţii în vederea protejării patrimoniului cultural) care se pot sesiza din oficiu şi pot lua măsuri coercitive imediate. Centrul Istoric al Brăilei se află sub asediu, iar clădirile de patrimoniu - mândria brăilenilor de odinioară - se transformă în ruine şi dispar pentru totdeauna. Ca să nu mai avem ce arăta lumii.          

 

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii