Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

"Casa cu fantome" a fost revendicata

Mostenitorilor care au revendicat cladirile celor doua camine de pensionari din municipiul Braila, intre care si imobilul supranumit "Casa cu fantome" li s-au oferit masuri reparatorii, respectiv bani, insa acestia au dat Primaria in judecata, solicitind casele in natura, asa incit, daca instantele le vor da cistig de cauza, administratia locala este in situatia de a gasi urgent o solutie locativa pentru 200 de batrini. Intre acestia sint si persoane abandonate de familii, batrini imobilizati la pat sau bolnavi psihic. Situatia caminului "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", de pe Str. Polona, se disputa, deja, pe rolul Inaltei Curti Supreme de Justitie, la Bucuresti, mostenitorii refuzind vehement masurile reparatorii, aproape trei miliarde de lei, oferite de Primarie. Soarta celor aproximativ 100 de batrini din celebra "Casa a fantomelor", respectiv Caminul "Sfintul Nicolae", de pe Str. Scolilor, colt cu Str. Ana Aslan, se dezbate, deocamdata, la Judecatoria Braila. Si mostenitorii acestei cladiri refuza masurile reparatorii si cer imperios retrocedarea imobilului, altminteri piesa de patrimoniu cultural national, inscris in lista monumentelor istorice. Imobilul a facut "cariera" gratie legendei potrivit careia boierul care l-a construit si-a omorit nevasta infidela. El a zidit-o intr-o hruba din subsol, dupa care - povesteau batrinii - spiritul femeii a inceput sa umble prin cladire, aratindu-se unor chiriasi ai casei sub forma unei siluete de femeie tinara, imbracata intr-o rochie alba.

Cistigat de Primarie in fata a doua instante

Imobilul de pe Str. Polona nr. 22, unde functioneaza Caminul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", nationalizat in 1950, a fost revendicat, inca din 2001, in baza unei cereri adresate Primariei, de catre mai multe persoane din Bucuresti si Medias: Petru Eremia, Neculae Eremia, Gheorghe Trohani si Anca Ianoli - Mitrofani. Totodata, acestia au cerut si imobilul de pe Polona nr. 24, pe care l-au cistigat in natura, nefiind ocupat de o institutie publica. Comisia de aplicare a Legii 10 (a retrocedarii imobilelor nationalizate) din cadrul Primariei a dispus, insa, in cazul caminului de pensionari acordarea de masuri reparatorii in suma de 2.818.175.536 lei vechi, in urma unei expertize. Mostenitorii nu au acceptat, insa, suma respectiva si au mers pe calea instantei. Potrivit referatului juridic intocmit de Primarie in 2003, mostenitorii si-au dovedit dreptul de a intra in posesia casei cu un act de vinzare-cumparare din 1912, pe numele unuia dintre strabunici, George Eremia. "Cauza a ajuns in instanta, iar in primele doua instante, Tribunal si Curte de Apel, am cistigat, in sensul ca decizia noastra de a acorda masuri reparatorii a fost admisa, insa, acum, mostenitorii au mers mai departe si cauza se judeca la Suprema, la Bucuresti", ne-a declarat Angelica Pamfil, consilier juridic in cadrul Primariei Braila. Ce-ar insemna pentru batrinii din camin ca mostenitorii sa-si cistige imobilul in natura?! "Avem aici 105 batrini, 40 de barbati si 65 de femei, dintre care 38 semidependenti, care se deplaseaza greu. Ar fi grav si greu sa fim nevoiti sa ne mutam de aici", ne-a declarat Aurelia Radu, contabil sef la caminului "Sfintii Apostoli Petru si Pavel". Batrinii de aici ne-au spus, insa, ca le-ar fi greu daca s-ar muta, zona in care se afla caminul aum fiind linistita si relativ centrala.

Istorie revendicata fara acte de mostenire

Cladirea Caminului "Sf. Nicolae" a fost ceruta de bucurestenii Ionescu Berechet Ion Luca Nicolae (acesta e numele unei singure persoane) si Alexandrescu Maria Andreea, printr-o notificare adresata Primariei in 2001. Cei doi au facut dovada ca imobilul a fost achizitionat de un unchi al lor, in 1911, de catre boierul Luca Oancea, insa, potrivit unui referat intocmit de Primarie, nu au prezentat si certificate de mostenire. Mai mult, "nu se cunoaste modalitatea de trecere in proprietatea statului a imobilului", potrivit Primariei, insa cladirea este atestata ca si camin pentru batrini inca din 1957. Potrivit unei adrese emise in 2002 de Ministerul Culturii si Cultelor, inca din 1910, cladirea a fost declarata monument istoric, inscrisa ca atare in patrimoniul cultural national. In acest context, Comisia de aplicare a Legii 10, din cadrul Primariei, a propus masuri reparatorii, insa, in lipsa unor acte, nu s-a pronuntat definitiv in acest sens si nici nu a dispus o expertiza prin care sa se stabileasca pretul masurilor reparatorii. Mostenitorii au luat calea instantei, solicitind imperios Primariei sa se pronunte si sa le retrocedeze imobilul in natura. Cauza este la Judecatoria Braila, in faza incipienta. Nici in dosarul de la instanta, solicitantii nu au depus certificate de mostenitor sau acte care sa ateste intrarea casei in patrimoniul statului. Primaria si-a motivat refuzul de a retroceda imobilul prin lipsa actelor si prin faptul ca imobilul este de utilitate publica, fiind locuinta pentru aproximativ 100 de batrini. "Avem aici 96 de persoane: 62 de femei si 34 de barbati. Intr-adevar, 80% dintre acestia au familii, respectiv copii, insa lipsa locuintelor si starea materiala precara a facut ca acestia sa depinda de acest spatiu. Media de virsta este, aici, de 78 de ani la femei si de 72 de ani la barbati. 20 sint persoane imobilizate la pat, dependente efectiv de noi, avem si persoane cu afectiuni psihice, opt la numar, dintre care doi cu schizofrenie si restul cu dementa. O treime dintre aceste persoane necesita supraveghere permanenta. Anul trecut, trei batrini care erau violenti, avind afectiuni psihice, au fost dati afara. Nu e deloc un mediu in care se lucreaza usor. Probleme avem permanent, dar cladirea, asa cum este amplasata, este foarte buna pentru supravegherea lor. Ne-ar fi tare greu sa ne mutam de aici. In primul rind ca aceasta cladire a fost renovata in mai multe rinduri cu fonduri externe, dar si de la Primarie, asa incit acum avem, aici, toate utilitatile. In 2002 s-a renovat si pavilionul B, s-au pus geamuri si usi termopan, s-a schimbat acoperisul", ne-a relatat Gica Budur, director al Caminului "Sf. Nicolae".
Putini dintre batrinii cazati azi in caminul respectiv isi mai amintesc legenda care a facut celebra cladirea in care stau. Citiva stiu insa ca imobilul se mai numeste si "Casa cu fantome" datorita legendei potrivit careia, in jurul anului 1800, la virsta de aproximativ 60 de ani, boierul grec Mavrocardulas a construit imobilul pentru o tinara taranca pe care a cunoscut-o in casa unui pescar la care inoptase dupa o partida de vinatoare. Apoi, mai spune legenda, boierul a luat-o de nevasta pe Voica, tinara de nici 20 de ani, care a inceput, insa, sa-l insele cu procuristul, un fel de contabil care gestiona afacerile de negot cu cereale ale boierului. Intr-o noapte, cind stapinul casei s-a intors, pe neasteptate, de la vinatoare, a prins-o pe Voica in pat cu procuristul. Suparat, boierul si-a luat arma si si-a impuscat femeia. Tot atunci, mai spune legenda, a disparut fara urma si procuristul. Ani in sir, batrinii care locuiau in camin povesteau ca vedeau obiecte miscindu-se in imobil, iar noaptea zareau plutind un trup de femeie tinara, deosebit de frumoasa, umblind prin casa, imbracata intr-o rochie alba, ca din abur. "In 1985, intr-una dintre hrubele de sub casa - aici sint hrube care fac legatura cu portul, pe unde erau duse cerealele la slepuri - s-a sapat intr-un zid pentru a se infige un pilon de sustinere, imobilul necesitind consolidare, moment in care au fost descoperite osemintele unei femei tinere, de nici 30 de ani. Craniul avea, intr-adevar, urma de impuscatura. Oasele au fost inmormintate si "citite" de preoti. Initial au fost ingropate aici, in curtea caminului, dupa care, in 1995, au fost duse intr-un cimitir, iar dupa aceea, batrinii n-au mai povestit despre fantoma care bintuia pe aici. Femeia n-a mai aparut. Se zice ca fantoma nu era un spirit rau, batrinii povesteau atunci ca le dadea o stare de bine, iar in momentul in care aparea se auzeau clopote de trasuri trase de cai. Cica tinara cinta, deretica prin casa, miscind astfel, carti, perdele. Dupa ce-ar fi omorit-o pe Voica, boierul grec ar fi vindut casa, tot fiindca spiritul tinerei l-ar fi bintuit", ne-a mai povestit Gica Budur. Pina sa devina camin pentru batrini, casa a fost instrainata in multe rinduri. Arhivele consemneaza ca imobilul apartinea, la 1851, boierului Stoian Gheorghe, zis Canafu, in 1859, Anei Stoianu, iar in 1865, lui Penca Doctor Viciu Pencovici.




Categorie articol: 

Comentarii