Cotidianul nostru a intrat în posesia adresei cu nr. 4065, din 16.09.2009, prin care Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi îi cere "Complexului de Porci" Brăila SA să ia o serie de măsuri, ca urmare a dezbaterii publice organizate la Casa Tineretului, în data de 27 august. Sunt trei cereri punctuale şi o recomandare. Teoretic, îndeplinirea lor ar trebui să ducă la eliminarea mirosului de bălegar care îi deranjează pe brăileni. Practic însă, e foarte posibil să nu vedem rezultate palpabile prea curând. Asta pentru că, parcurgând adresa respectivă, observăm că sarcinile primite de administraţia fermei de porci de la autorităţile de mediu nu prea aduc nimic nou. Dimpotrivă, sunt aceleaşi chestiuni despre care se tot vorbeşte de ani de zile şi care, afişate pe adresa respectivă, dau senzaţia că o să ne învârtim într-un etern cerc vicios.
Având în vedere dispoziţiile ARPM Galaţi, rezolvarea problemelor de mediu ale "Complexului de porci" ar putea fi aşteptată până în anul 20.011
Un nou studiu de miros, plătit tot de "Complexul de Porci"
Cine se aştepta ca dezbaterea publică din 27 august, pe tema revizuirii autorizaţiei integrate de mediu a "Complexului de Porci" Brăila SA, să ofere o rezolvare rapidă a problemei mirosului de bălegar s-a cam înşelat. Reamintim că, în cadrul discuţiilor de atunci, câţiva brăileni l-au acuzat pe patronul Gheorghe Caruz că sfidează Brăila, iar acesta le-a răspuns că investiţiile de mediu sunt prea costisitoare şi că, decât să plătească milioane de euro, preferă să închidă crescătoria. Brăilenii care au luat cuvântul le-au cerut autorităţilor de mediu să ia măsuri urgente pentru încetarea emisiilor de mirosuri dezagreabile. Era de aşteptat, aşadar, ca Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi să impună "Complexului de Porci" o serie de măsuri drastice, cu termene stricte de realizare, menite să scape Brăila de teroarea olfactivă. Iată, însă, că setul de obligaţii trasat de ARPM Galaţi firmei "Complexul de Porci" Brăila SA nu este atât de dur pe cât era de aşteptat.
În primul rând, autorităţile de mediu îi cer firmei lui Caruz să refacă studiul privind reducerea mirosurilor dezagreabile provenite din activitatea de creştere a suinelor, ce-i drept într-o formă mai complexă decât cea iniţială. "Studiul trebuie să cuprindă măsurători ale tuturor imisiilor de pe amplasament, realizate pe parcursul întregii zile, în condiţii meteo-climaterice diferite, pe o perioadă reprezentativă şi să analizeze efectul imisiilor rezultate asupra sănătăţii populaţiei, conform prevederilor legale". Este de remarcat că s-a mai făcut un studiu de miros, plătit tot de "Complexul de Porci". Firma care l-a realizat este "Uzinsider" Galaţi, iar concluzia era că de la ferma de porci nu prea ajung în atmosfera Brăilei mirosuri urâte. În cadrul dezbaterii publice de pe 27 august, brăilenii şi organizaţiile ecologiste au contestat vehement acele rezultate, cerând refacerea studiului. Opinia lor a fost luată în seamă de ARPM Galaţi, însă rămâne de văzut pe cine va angaja de această dată "Complexul de Porci" să efectueze analizele şi care vor fi rezultatele. Se remarcă, de asemenea, că nu s-a dat un termen limită până la care să se realizeze acest obiectiv.
Alte soluţii tehnice!
La punctul doi, ARPM Galaţi îi cere firmei lui Gheorghe Caruz "să transmită soluţiile tehnice fezabile, astfel încât, la sfârşitul perioadei de tranziţie - 31.12.20011 (greşeala nu ne aparţine!), concentraţiile indicatorilor de calitate ale apelor uzate epurate rezultate de pe amplasament să se încadreze în prevederile NTPA 001/2005". Trecând peste caracterul anecdotic al acelui zero apărut în plus la anul când ar trebui să-şi termine Caruz investiţiile de mediu, deşi, probabil, 20011 este un termen mai realist decât 2011, putem observa că autorităţile de mediu tratează problema de parcă până acum nu ar fi trebuit să existe acele "soluţii tehnice fezabile" prin care să se rezolve problema deversărilor de ape uzate în Dunăre, şi implicit a mirosului degajat din cauza epurării improprii a dejecţiilor de porc. "Complexul de Porci" a primit, în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, termen până în 2011 să-şi rezolve problemele de mediu. Derogarea s-a dat în baza unui pachet de măsuri şi investiţii pe care firma era obligată să le facă, pas cu pas. Se vede, însă, că planul de măsuri propus în 2007 s-a dovedit impropriu, iar autorităţile de mediu cer alte soluţii tehnice pentru rezolvarea problemelor. Soluţii ce ar trebui puse în practică în doar doi ani, adică în 2010 şi 2011. Se pune întrebarea dacă se va putea face în doi ani ceea ce ar fi trebuit realizat în cinci. În adresa ARPM nu se menţionează, nici la punctul doi, data până la care administraţia "Complexului de Porci" trebuie să transmită acele "soluţii tehnice fezabile". Peste o lună, peste două, peste un an? Răspunsul la această întrebare este important, de el depinzând capacitatea de punere efectiv în practică a acelor soluţii, în timpul rămas până în decembrie 2011. La acea dată, dacă ferma de porci nu îndeplineşte standardele UE, va putea fi închisă de către autorităţile de mediu. Reamintim că Gheorghe Caruz a cerut o amânare a termenului până în 2013, însă are puţine şanse să primească această derogare, deoarece doar Comisia Europeană (CE) poate să i-o dea. Or, odată semnat un angajament cu CE, este cam greu să "o dai la întors" în stil românesc.
În fine, la punctul trei, "Complexului de Porci" i se reaminteşte că trebuie să obţină o autorizaţie de gospodărire a apelor reactualizată, deoarece cea pe care o deţine expiră la sfârşitul anului 2009. E de remarcat faptul că firma lui Caruz a obţinut, în timpul guvernării PNL, o derogare de la normele de gospodărire a apelor, în sensul că i s-a permis să deverseze în Dunăre concentraţii mai mari de poluanţi decât ar fi fost normal. Rămâne de văzut dacă i se va permite în continuare acest lucru, în noua autorizaţie.
În concluzie, după cum sună adresa cu numărul 4065, din 16.09.2009, e foarte posibil ca măsurile impuse de ARPM să fie un fel de frecţie la picior de lemn.
