Cu câteva zile în urmă, mare tevatură în lumea savanţilor: pentru prima dată, astronauţii au printat carne chiar pe Agenţia Spaţială Internaţională. “Este mai mult decât un experiment reuşit, este un punct de cotitură pentru modul în care va arăta şi funcţiona societatea noastră în viitor”, a titrat presa de pe tot mapamondul.
Un succes incredibil, explicat astfel: experţii au extras celule din carnea obişnuită de vacă, iar apoi aceste celule au fost cultivate într-un mediu care stimulează creşterea lor. Recipientele cu celule şi nutrienţi au fost transportate la bordul unei nave Soyuz MS-15, care a decolat din Kazahstan, şi au fost duse la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Acolo, au fost puse într-un printer magnetic, care a replicat celulele, astfel încât să crească ţesut muscular.
Dacă aţi înţeles, bine, pe mine mă depăşeşte subiectul. Nu contează, oricum rezultatul e important: astronauţii au fost extrem de fericiţi. Atât de fericiţi, că, de dragul cercetării, nu au consumat carnea pe loc, au trimis trofeul acasă, pe pământ, pentru analize. Clar ca bună ziua!
Ce mă miră însă pe mine, este marele tam-tam făcut pe marginea acestei descoperiri. Dar, după ce am chibzuit cu mare atenţie, am aflat misterul acestui extaz: oamenii aceştia, adică cercetătorii, astronauţii şi ziariştii uluiţi, n-au fost în România. Niciodată! Altfel, ar fi ştiut cât de evoluaţi suntem noi, românii, şi de câţi ani mâncăm noi la greu lapte fără lapte, icre fără icre, salam fără carne, pate fără ficat, pâine neagră din cenuşă, piept din antibiotice, caşcaval din plastic, pâine caldă din aluat congelat şi câte şi mai câte! Nu mai vorbim de celebrul parizer din soia, despre care, după ce l-am hulit decenii, am ajuns la concluzia că era izvor de sănătate faţă de ce ni se livrează acum. Un ochi, atât să fi aruncat pe comunicatele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi ar fi economisit miliarde aruncate pe imprimante, celule, recipiente, transport în cosmos. Cu un român să fi stat de vorbă, chiar şi cu cel mai aerian dintre noi, şi ar fi aflat ce mâncăruri de fiţe ştiu să prepare producătorii noştri doar din oase, untură de porc, seu, uleiuri vegetale, aditivi, polimeri şi catene laterale, plus, evident, multă sare şi apă. Te lingi pe bot, nu alta! Şi ai şi profit de jde milioane la sută. Doar că pentru asta trebuie să fii băiat deştept şi să găseşti destui fraieri care să te creadă că e produs natural, fără conservanţi.
