Dracii îşi dau jos măştile şi mulţi dintre noi nu realizează că sub fiecare român e un cazan care arde. Doar unii îşi dau seama că, la un moment dat, seduşi de promisiuni deşarte, au votat pactul cu diavolul, iar o parte din ei consideră că, la urma urmei, e bine să te faci frate şi cu dracul ca să dai afară o "javră ordinară". Că scopul scuză mijloacele, adică.
Îl vedeam ieri pe senatorul Cătălin Voicu hăhăind în Parlament, în timp ce colegii săi zgâlţâiau scaunele lui Blaga şi Anastase. Pe 1 iunie, Voicu, decorat în două rânduri de Ion Iliescu, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, dar, fiindcă sentinţa poate fi atacată cu recurs, el poate lua liniştit parte la mineriada de catifea ce se derulează în aceste zile în Casa Poporului. Cine mai hăhăie din Parlament sau din afara lui? Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu (Dosarul "Retrocedări ilegale"), Miron Mitrea (Dosarul "Voluntari"), Dumitru Dragomir (Dosarul "Mită la LPF"), medicul Şerban Brădişteanu (Dosarul "Aparatură medicală pentru penitenciare"), Ionel Manţog (Dosarul "Strămutaţi de lux"), Dan Voiculescu (Dosarul "I.C.A."), Dinu Patriciu (Dosarul "Rompetrol"), Codrut Sereş şi Zsolt Nagy (Dosarul "Privatizări strategice"), Cristian Poteraş (Dosarul "Retrocedări ilegale"), Tudor Chiuariu (Dosarul "Poşta Română"), Gheorghe Falcă (Dosarul "Fabrica de zahăr"), Nicolae Mischie (Dosarul pentru luare de mită), Antonie Solomon (Dosarul "Mita de la Pic"), Marian Oprişan (Dosarul "Căprioara"), George Copos (Dosarul "Loteria I"), Gheorghe Bunea Stancu (Dosarul "Bani pentru campania lui Geoană") şi, pe lângă ei, o legiune întreagă de afacerişti, bişniţari ori membri de partid. Plin de speranţă zâmbeşte, probabil, şi Adrian Năstase, culcat în patul de la Rahova, mândru de isprăvile plagiatorului Aghiuţă. Sunt entuziasmaţi că trenul deraiază fiindcă, într-o formă sau alta, după posibilităţi şi după buzunar, cu televiziunile din dotare, cu bani, cu vorbe, combinaţii ori doar cu mâinile pe sus, cu toţii au pus umărul la Marea Evadare.
Odată finalizat, planul nu numai că-i scapă de temniţă, dar îi aşază din nou în jurul mesei lor. Adică în jurul cazanului tău, în smoala căruia, dac-o să fii atent, o să distingi un zâmbet larg, de bunicuţă. Gata, pauza s-a terminat. Capul la fund!
