Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Capcana stupefiantelor

mulţi dintre adolescenţii din liceele brăilene nu se feresc să recunoască, evident sub protecţia anonimatului, că au experimentat măcar o dată produse cu efecte psihoactive • pe de altă parte, spun că sunt conştienţi de pericolul drogurilor • în preferinţele liceenilor brăileni participanţi la studiu sunt haşişul şi cannabisul pe care le consideră droguri recreative • un studiu realizat de Centrul Antidrog pe un eşantion de 719 tineri a scos la iveală cifre îngrijorătoare: unul din zece adolescenţi spune că a consumat cel puţin o dată în viaţă substanţe psihoactive, iar 9 din zece recunosc senin că au consumat alcool, ba chiar unii dintre ei au şi amestecat băutura cu pastilele  

 

Concluzii şocante ale unui studiu realizat de Centrul Antidrog pe un eşantion de peste 700 de elevi brăileni: adolescenţii spun că nu trebuie să facă nici un efort pentru a-şi procura droguri “uşoare”, “comanda” fiind doar la un click distanţă. Recunosc deschis faptul că au încercat măcar o dată un “cui” ca să se distreze ori să se recreeze împreună cu prietenii şi nu văd o mare chestie în asta. Cunosc pericolul, ştiu care sunt riscurile, şi totuşi zeci de adolescenţi sunt prinşi în această “capcană” a stupefiantelor, în primă fază din curiozitate sau împinşi de prietenii din anturaj. Ajung apoi pe marginea prăpastiei, după consumul de canabis, haşiş sau etnobotanice. Anul trecut, de exemplu, peste 40 de tineri au ajuns la Urgenţă, la Spitalul Judeţean Brăila, din cauza consumului de droguri şi alte substanţe psihoactive, iar peste 100 “au făcut cunoştinţă” cu saloanele Spitalui de Psihiatrie Sf. Pantelimon. Nu puţini sunt însă cei care văd şi o afacere profitabilă în a vinde droguri colegilor: recent, procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi au trimis în judecată cel mai mare lot de traficanţi şi consumatori de droguri, cu ramificaţii în mai multe judeţe, numai de la Brăila fiind daţi pe mâna judecătorilor şapte elevi de la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu”, unul de la “Iorga” şi altul de la “Grigore Moisil”.

 

Grupa de risc: “seniorii” de clasa a XII-a

Cifre şi tendinţe îngrijorătoare sunt scoase în evidenţă de un studiu efectuat de Centrul Andidrog Brăila, la care au participat peste 700 de elevi din toate liceele brăilene. Sub protecţia anonimatului, cei chestionaţi au spus dacă au consumat sau nu droguri, în ultimii doi ani, fie ele legale, adică alcool şi tutun, fie din lista drogurilor ilegale. Dacă cei mai mulţi dintre tineri au spus, fără prea multă teamă, că au consumat alcool, din listă nu lipsesc nici cei care au testat canabis, haşiş, cocaină sau etnobotanice. Mai precis, unul din zece adolescenţi a recunoscut că a consumat droguri ilegale, în lista preferinţelor fiind canabis/haşiş. În lista consumatorilor sunt în special băieţii din ultimul an de liceu. A fost vorba despre primul studiu local realizat în rândul liceenilor, care a cuprins toate tipurile de droguri, concluziile fiind prezentate de coordonatorul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Brăila, Olga Condrat, în cadrul unei şedinţe la sediul Prefecturii Brăila. Aceasta a explicat faptul că, Agenţia Naţională Antidrog a realizat, în perioada 2016 – 2017, studii locale la nivelul tuturor structurilor teritoriale cu scopul de a cunoaşte dimensiunile fenomenului în fiecare judeţ şi sector din Bucureşti. La nivelul judeţului Brăila, eşantionul reprezentativ a fost compus din 719 subiecţi. Chestionarul anonim autoaplicat, a cuprins întrebări referitoare la consumul de tutun, alcool, droguri ilicite, factori de risc şi protecţie, percepţia asupra riscului de consum etc. Specialiştii CPECA Brăila au înmânat elevilor din eşantion chestionarele studiului şi plicurile autosigilante pentru asigurarea confidenţialităţii. Rezultatele au fost concludente, dar, în acelaşi timp, arată o dimensiune îngrijorătoare a fenomenului consum de droguri: există riscul ca numărul tinerilor consumatori să crească, în condiţiile în care chiar ei spun că substanţele cu efecte psihoactive se pot găsi uşor. Specialiştii antidrog “luptă” însă permanent cu acest flagel al drogurilor, aducând în atenţia adolescenţilor riscurile majore la care se supun în urma consumului.

La nivelul judeţului Brăila, 10% dintre elevi au declarat că au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilicite şi/sau NSP (Noi Substanţe Psihoactive) şi/sau tranchilizante/sedative fără prescripţie medicală şi/sau inhalanţi şi/sau steroizi anabolizanţi; 4% au declarat că au consumat cel puţin o dată în ultimele 12 luni, iar 2% cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. Luând în considerare criteriul «an de studiu», valorile înregistrate cresc progresiv, în acelaşi timp cu anul de studiu: cele mai mari valori pentru toate tipurile de prevalenţă sunt observate la elevii de clasa a XII a, în timp ce, cele mai mici la cei de clasa a IX-a. După tipul de drog consumat, cea mai mare valoare se înregistrează în cazul consumului de canabis/haşiş – 8%; în clasamentul preferinţelor urmează consumul de NSP–2,7%,  cocaină/crack – 1%, inhalanţi, tranchilizante/sedative fără prescripţie medicală cu 0,8% fiecare. Niciun elev nu a declarat consum de droguri injectabile şi ketamină. 8% dintre elevi au declarat că au consumat canabis/haşiş cel puţin o dată în viaţă; 4% au declarat că au fumat cel puţin o dată în ultimele 12 luni şi 2% în ultimele 30 de zile. Cele mai mari valori ale prevalenţelor, indiferent de perioada de timp analizată, se înregistrează în cazul elevilor din clasa a XII-a”, se arată în studiul realizat de Centrul Antidrog.

 

Drogurile legale, gen tutun şi alcool, la mare căutare

Studiul realizat în rândul adolescenţilor a scos în evidenţă şi cât de mult sunt atraşi aceştia de tutun şi alcool. Chiar dacă este vorba despre droguri legale, pericolul alcoolului este la fel de mare ca al unui drog ilegal, mai ales dacă se ajunge la dependenţă. Totuşi, tinerii sunt de părere că alcoolul sau tutunul sunt mult mai puţin periculoase faţă de drogurile ilegale, gen etnobotanice sau cocaină/haşiş.

După cum a precizat coordonatorul CPECA, Olga Condrat, peste jumătate, (51%) dintre elevi mai precis, au declarat că au fumat cel puţin o dată în viaţă, doi din cinci (41%) cel puţin o dată în ultimele 12 luni, iar o treime (32%) au declarat că au fumat cel puţin o dată şi în ultimele 30 de zile. La alcool însă, cifrele sunt mult mai mari. Analiza datelor indică faptul că majoritatea adolescenţilor (92%) au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată în viaţă, iar aproximativ două treimi (63%) au consumat alcool cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. “Pentru toate cele 3 tipuri de prevalenţe (de-a lungul vieţii, în ultimul an şi ultima lună), sunt valori semnificativ statistic mai mari în cazul băieţilor. Aproape toţi au menţionat că au consumat alcool cel puţin o dată în viaţă (96,4%, respectiv 96,9%), 9 din 10 au raportat că au consumat alcool în ultimul an, iar două treimi (66,2%) dintre ei au răspuns că au consumat alcool în ultima lună. De remarcat este faptul că 60% dintre elevi, indiferent de anul de studiu în care sunt înregistraţi, au menţionat că au consumat alcool cel puţin o dată în ultimele 30 zile. În ceea ce priveşte consumul de alcool cu medicamente: 1,6% dintre adolescenţi au consumat alcool cu medicamente cel puţin o dată în viaţă; iar mai puţin de jumătate dintre aceştia (0,6%) au declarat că au consumat cel puţin o dată şi în ultimele 30 de zile. Valorile sunt similare pentru ambele sexe”.

 

Îngrijorător! Nu este deloc greu să faci rost de droguri

În ceea ce priveşte disponibilitatea drogurilor, 22%  dintre adolescenţi declară că, dacă ar dori, şi-ar putea procura uşor sau foarte uşor inhalanţi. Dintre drogurile ilicite, în opinia elevilor, facil (destul de uşor sau foarte uşor) de procurat sunt: marijuana/haşiş (12%), steroizii anabolizanţi (11%) şi NSP-urile (9%). Tinerii spun că, cel mai dificil de procurat sunt: ketamina, heroina şi amfetaminele.

Referitor la percepţia riscurilor pe care le implică consumul de substanţe psihoactive, datele studiului arată că: aproximativ două treimi (62 - 68%) dintre adolescenţi atribuie un risc ridicat consumului regulat de NSP sau alte droguri ilicite (amfetamine, ecstasy sau marijuana/ haşiş). În categoria “periculos” intră, din punctul de vedere al liceenilor, şi fumatul zilnic a mai mult de un pachet de ţigări şi consumul frecvent a 4-5 pahare de alcool. Aproximativ jumătate (40 -50%) dintre cei chestionaţi atribuie un risc ridicat consumului experimental de droguri ilicite şi doar 13% atribuie un risc ridicat consumului ocazional de tutun.

 

Zeci de tineri consumatori de droguri, pe patul de spital

Este ştiut faptul că, în fiecare an, mulţi tineri ajung pe patul de spital, asta după ce drogurile, fie ele legale sau ilegale, le provoacă anumite stări şi este nevoie de intervenţia urgentă a medicilor. În bilanţul prezentat de Centrul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) se arată faptul că, în anul 2017, au fost colectate 42 fişe privind urgenţele datorate consumului de droguri şi alte substanţe psihoactive de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila. La acestea se adaugă fişele de admitere la tratament (102) şi externare (102) colectate de la Spitalul de Psihiatrie Sfântul Pantelimon Brăila.

În acelaşi bilanţ se mai precizează că, în cursul anului trecut, au fost capturate 624,3 grame canabis şi 378,92 grame de produse cu efecte psihoactive (canabinoizi sintetici). În plus, în 2017, au fost condamnate pentru infracţiuni la regimul drogurilor 60 de persoane, dintre care 57 majore şi trei minore. Deţinuţii din Penitenciarul Brăila care se află în executarea unei pedepse privative de libertate pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul drogurilor sunt în număr de 51, dintre care cinci sunt în stare de recidivă. Deţinuţii condamnaţi pentru infracţiuni la regimul drogurilor au vârste cuprinse între 22-60 ani, iar drogurile ilegale pentru care au fost săvârşite infracţiunile au fost: cocaină (11 cazuri), cannabis (22 cazuri), heroină (3 cazuri), ecstasy (4 cazuri), amfetamină, MDMA, precum şi alte substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive. Localurile cu risc crescut în ceea ce priveşte consumul de droguri sunt cluburile, discotecile, barurile, sălile de jocuri mecanice şi pariuri sportive şi alte medii frecventate de tineri.

Anul trecut, s-a constatat o diminuare a consumului şi traficului de droguri pe fondul creşterii consumului de produse din categoria NSP.

 

Elevi de la “Bălcescu” judecaţi pentru consum de marijuana

Mai mulţi liceeni brăileni cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani, au fost anchetaţi de procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi şi trimişi în judecată pentru cumpărare/procurare şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, în formă continuată. Este vorba de şapte elevi de la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu”, unul de la Liceul “Nicolae Iorga” şi unul de la Liceul “Grigore Moisil”, care au cumpărat marijuana de la dealeri din Galaţi, iar aceştia, la rândul lor, le procuraseră de la traficanţii de droguri din Constanţa.

Capii reţelei, Radu Dan Mirea, 26 ani, şi Sorina-Cristina Trandafir, 23 ani (tehician dentar), ambii din municipiul Constanţa, vor fi judecaţi pentru trafic de droguri de risc în formă continuată şi introducere în ţară de droguri de risc, de asemenea în formă continuată. Alţi nouă membri ai reţelei vor fi judecaţi pentru trafic de droguri de risc în formă continuată. Restul inculpaţilor, până la 47 - studenţi, elevi, manageri, agenţi de vânzări, absolvenţi de studii superioare, inclusiv un medic rezident de la Spitalul de Urgenţă Constanţa - vor fi judecaţi pentru cumpărare/procurare şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, în formă continuată.

Potrivit procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi, mega-reţeaua de trafic de droguri, cu ramificaţii în mai multe judeţe din Estul României, inclusiv în Brăila, a fost înfiinţată în vara anului 2016. Pe raza municipiului Brăila, dezvoltarea reţelei a fost posibilă prin prisma contactelor pe care le-a format în rândul tinerilor consumatori inculpatul Horia Alexandru Tăbăcaru, acesta activând în rândul unei echipe de baschet locale (..), împrejurări în care se deplasa des pe raza municipiului şi astfel avea posibilitatea să intre în legături cu tineri din zonă, în special din cadrul Colegiului Naţional Nicolae Bălcescu Brăila, având în vedere că meciurile echipei de baschet se derulau în sala aparţinând unităţii de învăţământ. Practic, la Brăila şi Galaţi drogurile erau distribuite de Horia Alexandru Tăbăcaru şi Radu Constantin Dumitraşcu, ambii din municipiul Galaţi, care le plăteau dealerilor 60 lei pe gramul de marijuana. S-a probat, astfel, faptul că cei doi au cumpărat cel puţin 310 grame de stupefiante de la inculpaţi, creându-şi, la rândul lor, o vastă reţea de distribuţie.

Dosarul este pe rolul instanţei de judecată.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii