In timp ce scriu aceste rinduri zeci de milioane de emigranti din Statele Unite ale Americii se aduna pe strazile marilor orase, din Los Angeles in New York, din Detroit in Miami. Numai in Chicago se asteapta in jur de 500000 de manifestanti. Cei care nu participa la marsuri, protesteaza in alte feluri: fie prin boicotarea magazinelor americane, fie prin greva. "O zi fara emigranti" - acesta este proiectul de imaginatie pe care sutele de mii de emigranti legali si ilegali din cea mai democratica tara din lume li-l propun celor care se opun vehement fluxului de emigratie, venit mai ales din tarile Americii Latine.
Legea impotriva emigratiei, care a trecut deja de House of Representatives propune masuri drastice impotriva tuturor celor care se afla ilegal pe teritoriul american, ba mai mult, intr-o copiere a celebrului zid ridicat de autoritatile israeliene in Ierusalim, cere construirea unui zid pe lungi distante de-a lungul granitei cu Mexicul.
De ce se tem, insa, cei care se opun emigratiei cu o disperare aproape ridicola, avind in vedere ca familiile multora dintre ei nu sint decit a doua, a treia sau poate a patra generatie de americani? Din punct de vedere ideologic, se vorbeste in rindurile lor, de refuzul noilor emigranti sud-americani de a se asimila, de a invata limba engleza, de a renunta la traditiile lor de acasa. In spatele acestui discurs, insa, se afla teama. Teama de a-si pierde limba, identitatea nationala, cultura, dar si standardul de viata cu care cei mai multi reprezentanti ai clasei de mijloc s-au obisnuit pina acum. Cetatenii Statelor Unite sint pentru prima oara in istorie in pozitia de a apara aceste valori care constituie o natiune, si, pentru prima data in istoria lor, nu se simt foarte stapini pe situatie. Valurile de emigranti de pina acum au fost foarte dornice de a renunta la cultura, limba, valorile societatilor traditionale din care veneau pentru a le imbratisa pe cele moderne, eliberatoare ale noii societati adoptive in care se doreau integrati cit mai repede. In ultimii ani, insa, emigrantii din tarile sud-americane, cu precadere, au realizat ca, indiferent de cit se vor stradui, tot nu vor reusi cu adevarat sa se integreze pe deplin. Culoarea pielii, accentul, modul de viata ii va de de gol. Asta pe de o parte. Pe de alta, valorile noii societati americane nu mai sint atit de atractive. Si au inceput sa refuze sa se mai integreze. Mai mult, au renuntat chiar la ideea de a ramine in tara care nu parea sa ii mai doreasca. Veneau, munceau, trimiteau bani acasa, se intorceau dupa ceva timp. Nu isi doreau sa fie americani. Societatea americana a reactionat imediat la aceasta realitate. Germenii nationalismului, zgindariti de atacurile teroriste din 2001, si cultivati cu mare grija de autoritatile republicane americane, si-au itit, mai intii sfios, apoi din ce in ce mai agresiv, capul. Metafora celor doua Americi (cea alba sau asiatica, bogata si traditionala, sprijinitoare consecventa a republicanilor, si cea alba (nou-europeana, nu WASP), neagra, latina, indiana, in majoritate constituind populatia marilor orase si sprijinitoare a valorilor democrate) a devenit din ce in ce mai reala, adincind ruptura din interiorul societatii americane.
E greu de spus daca evenimentele la care asistam acum sint doar inceputul unui lung sir care va schimba fata contemporana a Statelor Unite. Dar ele sint cu siguranta sfirsitul de facto al unei ere - cea a libertatilor pe care fondatorii Statelor Unite si le-au dorit pentru noua lor tara.
Legea impotriva emigratiei, care a trecut deja de House of Representatives propune masuri drastice impotriva tuturor celor care se afla ilegal pe teritoriul american, ba mai mult, intr-o copiere a celebrului zid ridicat de autoritatile israeliene in Ierusalim, cere construirea unui zid pe lungi distante de-a lungul granitei cu Mexicul.
De ce se tem, insa, cei care se opun emigratiei cu o disperare aproape ridicola, avind in vedere ca familiile multora dintre ei nu sint decit a doua, a treia sau poate a patra generatie de americani? Din punct de vedere ideologic, se vorbeste in rindurile lor, de refuzul noilor emigranti sud-americani de a se asimila, de a invata limba engleza, de a renunta la traditiile lor de acasa. In spatele acestui discurs, insa, se afla teama. Teama de a-si pierde limba, identitatea nationala, cultura, dar si standardul de viata cu care cei mai multi reprezentanti ai clasei de mijloc s-au obisnuit pina acum. Cetatenii Statelor Unite sint pentru prima oara in istorie in pozitia de a apara aceste valori care constituie o natiune, si, pentru prima data in istoria lor, nu se simt foarte stapini pe situatie. Valurile de emigranti de pina acum au fost foarte dornice de a renunta la cultura, limba, valorile societatilor traditionale din care veneau pentru a le imbratisa pe cele moderne, eliberatoare ale noii societati adoptive in care se doreau integrati cit mai repede. In ultimii ani, insa, emigrantii din tarile sud-americane, cu precadere, au realizat ca, indiferent de cit se vor stradui, tot nu vor reusi cu adevarat sa se integreze pe deplin. Culoarea pielii, accentul, modul de viata ii va de de gol. Asta pe de o parte. Pe de alta, valorile noii societati americane nu mai sint atit de atractive. Si au inceput sa refuze sa se mai integreze. Mai mult, au renuntat chiar la ideea de a ramine in tara care nu parea sa ii mai doreasca. Veneau, munceau, trimiteau bani acasa, se intorceau dupa ceva timp. Nu isi doreau sa fie americani. Societatea americana a reactionat imediat la aceasta realitate. Germenii nationalismului, zgindariti de atacurile teroriste din 2001, si cultivati cu mare grija de autoritatile republicane americane, si-au itit, mai intii sfios, apoi din ce in ce mai agresiv, capul. Metafora celor doua Americi (cea alba sau asiatica, bogata si traditionala, sprijinitoare consecventa a republicanilor, si cea alba (nou-europeana, nu WASP), neagra, latina, indiana, in majoritate constituind populatia marilor orase si sprijinitoare a valorilor democrate) a devenit din ce in ce mai reala, adincind ruptura din interiorul societatii americane.
E greu de spus daca evenimentele la care asistam acum sint doar inceputul unui lung sir care va schimba fata contemporana a Statelor Unite. Dar ele sint cu siguranta sfirsitul de facto al unei ere - cea a libertatilor pe care fondatorii Statelor Unite si le-au dorit pentru noua lor tara.
