* decizii ale Curţii Constituţionale călcate în picioare * decizii politice controversate * cazul Adrian Năstase - de la favorizarea infractorului la defavorizarea legii * nimic concret în plan economic - acestea sunt doar câteva dintre reperele celor două luni de guvernare USL, multe trecute în plan secund de alegerile locale din iunie
"Încălcarea Constituţiei", "nerespectarea legilor", "corupţie la nivel înalt", "abuzuri ale Puterii", "incompetenţă", "acorduri dezavantajoase cu FMI", "aroganţă", "atacuri la adresa democraţiei", "prea multe taxe" - toate erau acuzaţii aduse de USL foştilor guvernanţi, pe vremea în care se găsea în Opoziţie şi toate par a fi puse în practică acum de Guvernul Ponta, în nici două luni de la preluarea Puterii. Plus o categorie specială de erori, dată de acuzele - dovedite! - de plagiat. Pare că tot ceea ce reproşau PSD şi PNL fostei Puteri şi ceea ce promitea că n-o să făcă niciodată se chinuie acum USL să aplice în actul guvernării.
"Ghinionul" cu Educaţia
"Ponta a avut ghinion cu nominalizarea miniştrilor la Educaţie", declara Crin Antonescu, preşedintele PNL, la puţin timp după preluarea guvernării. "Ghinionul" se referea la nominalizarea pentru postul de ministru al Educaţiei a unei persoane cu probleme grave la CV, Corina Dumitrescu, şi înlocuirea acesteia cu un ministru cu probleme de plagiat - Ion Mang -, obligat de altfel să demisioneze după câteva zile de la instalare. Înlocuirea acestuia cu un ministru interimar, Liviu Pop, până la numirea nelipsitei Ecaterina Andronescu, nu a fost nici ea de bun augur: în cele 45 de zile a făcut praf Capacitatea şi aproape a desfiinţat Consiliul care urma să se pronunţe în privinţa plagiatului lui Victor Ponta.
Curtea Constituţională - episodul 1
Când Guvernul Ponta a decis să retragă primăriilor banii acordaţi de fostul Cabinet Ungureanu, Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că Executivul poate lua doar sumele neutilizate de primariile fără datorii şi fără proiecte în derulare. CCR a stabilit şi că emitentul actului administrativ - în speţă Guvernul - nu îşi poate revoca propriul act pentru considerente de oportunitate, aceasta putându-se face doar pentru motive de nelegalitate. Guvernul Ponta a decis însă să nu ţină cont de această decizie.
Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Adrian Năstase
Când procesul lui Adrian Năstase pe tema "Trofeului Calităţii" încă se judeca, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) - parte în proces - a decis, prin proaspătul şef al acestuia, Constantin Adrian Balaban-Grăjdan, să se retragă din dosar. Ca urmare a scandalului iscat, acesta a fost demis. Mai mult, anchetatorii au dovedit că şeful Inspectoratului a avut câteva convorbiri telefonice cu Adrian Năstase, inclusiv la 5 dimineaţa, pe 18 mai, ziua în care urma să aibă loc termenul în care ISC anunţa surprinzătoarea decizie. DNA i-a întocmit lui Grăjdan dosar penal pentru favorizarea infractorului.
Protestatari amendaţi
La sfârşitul lunii mai, premierul Victor Ponta, aflat într-o vizită la Iaşi pentru a se întâlni cu primarii USL din judeţ, a fost huiduit de câţiva protestatari, aceştia fiind ulterior amendaţi cu câte 700 de lei. Motivul: tulburarea liniştii publice.
Roşia Montană şi "nu"-ul lipsă
La începutul lunii iunie, ministrul Economiei Daniel Chiţoiu anunţa că în privinţa proiectului Roşia Montană este convins că va începe în acest an, precizând că mineritul va continua în toată ţara, dar intenţia este ca resursa să fie exploatată eficient.
La scurt timp, premierul Victor Ponta venea cu o explicaţie năucitoare: Chiţoiu a vrut să spună că proiectul Roşia Montană nu începe în acest an, dar l-a uitat pe nu din propoziţie.
Ulterior, premierul a afirmat însă că ministrul Economiei s-a referit prin acea declaratie la Cupru Min, nu la Roşia Montană.
Institutul Cultural Român - mutat la Parlament
O decizie care a tulburat apele în lumea academică a fost trecerea Institutului Cultural Român din subordinea Administraţiei Prezidenţiale în cea a Senatului. Mai multe organizaţii au condamnat această decizie, considerând-o politică, mai ales în contextul în care Senatul, ca şi Camera Deputaţilor, este controlat de USL. Guvernul a fost acuzat că astfel numirile în conducerea institutului se vor face după un algoritm politic.
Ţinta: Băsescu
"Vreau ca Basescu să plece de la putere cât mai rapid, să terminăm cu sistemul său securist", declara Victor Ponta, în urmă cu câteva săptămâni. După demisia ministrului Culturii, Mircea Diaconu, dovedit ca incompatibil, şi numirea în locul acestuia a liberalului Puiu Haşotti, liderul PNL Crin Antonescu a readus în discuţie ideea suspendării lui Traian Băsescu din funcţie, după ce acesta îi ceruse noului ministru, la învestitură, o declaraţie prin care să susţină că nu a plagiat.
Între timp, Parlamentul - dominat de USL - a modificat legea referendumului, astfel încât, la o eventuală suspendare a preşedintelui, aceasta să se pună în practică dacă au votat "pentru" jumătate plus unu din numărul celor prezenţi şi nu jumătate plus unu din numărul celor înscrişi în listele electorale, aşa cum se proceda până acum.
Curtea Constituţională - episodul 2
Legile şi hotărârile emise de Parlament nu vor mai putea fi judecate de Curtea Constituţională a României, a decis chiar Parlamentul, pe motiv că oricum activitatea CCR era mult prea încărcată. Legea a fost iniţiată de un senator PSD şi un deputat PNL, deşi, în 2010, tocmai un parlamentar PSD ceruse ca legile să poată fi analizate de Curtea Constituţională. Noua lege a venit în contextul în care Curtea Constituţională stabilise că Legea votului uninominal pur - într-un singur tur de scrutin - propusă de Victor Ponta şi Crin Antonescu, şi adoptată de Parlament este cu totul neconstituţională.
Adrian Năstase şi grija guvernului
Condamnarea definitivă a lui Adrian Năstase la 2 ani de închisoare cu executare şi apoi tentativa acestuia de sinucidere a scos la iveală un aspect la fel de controversat: deţinutul Adrian Năstase a avut parte de un tratament preferenţial din partea unor membri ai guvernului - începând cu ministrul de Interne, Ioan Rus -, a unor cadre medicale ori a unor responsabili din sistemul penitenciar. Asta în condiţiile în care chiar premierul Victor Ponta anunţa, la preluarea mandatului, că guvernul nu va avea niciun fel de tolaranţă faţă de persoanele dovedite ca fiind corupte, indiferent de partidul din care fac parte ori de funcţiile deţinute.
Cine merge la Bruxelles sau Curtea Constituţională - episodul 3
După săptămâni întregi de contre, declaraţii, şicane şi atacuri mai mult sau mai puţin directe între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, disputa pe tema cine trebuie să reprezinte România la Consiliul European a fost tranşată de Curtea Constituţională. Potrivit acesteia, constituţional este ca la Consiliul European România să fie reprezentată de preşedinte. "Nu voi respecta decizia Curţii Constituţionale", a anunţat, sfidător, premierul, care s-a dus la Bruxelles. Scandalul declanşat de această dispută a dus la numeroase comentarii critice ori chiar ironice în presa internaţională şi prin cancelariile europene.
Plagiatul
"Dacă se va dovedi că am plagiat, mă voi retrage", declara Victor Ponta, cu două zile înainte ca verdictul de plagiat să devină oficial. Numai că, între timp, în ultima sa zi de interimat, ministrul Educaţiei Liviu Pop reorganizează Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care analiza lucrarea de doctorat a lui Ponta. Totuşi, consiliul a emis un verdict: Victor Ponta a plagiat, cerând Ministerului Educaţiei să-i retragă titlul de doctor premierului. Cu toate acestea, nimeni nu a mai recunoscut decizia comisiei: Liviu Pop a declarat-o nulă, pe motiv că această comisie nici nu era îndreptăţită să se pronunţe, iar Victor Ponta a declarat că în niciun caz nu-şi va da demisia, din simplul motiv că verdictul de plagiat a fost dat doar de oamenii lui Băsescu, drept răzbunare pentru că s-a dus la Bruxelles în locul preşedintelui.
Nimic notabil pe partea economică. Doar nişte taxe în plus
Cu toate că a condamnat acordurile dezavantajoase pentru România, încheiate de fosta guvernare cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, criticând lipsa de măsuri care să stimuleze economia, Guvernul USL nu a făcut altceva decât să le respecte întocmai. Mai ales în privinţa calendarului scumpirilor. Astfel, preţul energiei electrice s-a majorat de la 1 iulie cu 5%, dată de la care au crescut şi accizele la ţigări. Iar în afară de reîntregirea, până la finele anului (numai dacă şi situaţia economică o permite) a salariilor bugetarilor şi restituirea CASS-ului oprit pensionarilor, actualul Executiv nu a luat nicio măsură concretă de susţinere a economiei. Dimpotrivă, a sistat licitarea oricărui nou tronson de autostradă şi a anulat programul de refacere a infrastructurii rurale care, dincolo de controversele legate de executanţii lucrărilor, asigurau, întâi de toate, nişte locuri de muncă şi taxe la buget. A ameninţat, însă, cu câteva taxe suplimentare îndreptate împotriva companiilor petroliere şi a producătorilor de bere şi mâncare fast-food, taxe care se vor regăsi, desigur, tot în preţul final suportat de cumpărător. Ideile măreţe legate de reducerea CAS pentru companii ori reducerea TVA pentru alimente s-au pierdut pe parcurs. Mai mult decât atât, senatorii USL au respins aducerea salariilor bugetarilor la nivelul celor din 2010, precum şi majorarea pensiilor, promisiuni pe care Uniunea le-a făcut când era în Opoziţie. Mai concret, săptămâna trecută, senatorii Puterii au respins un proiect de lege iniţiat, culmea, de un deputat PSD. Proiectul prevedea reconstituirea salariilor bugetarilor la nivelul dinaintea tăierilor din 2010, indexate cu rata inflaţiei, majorarea punctului de pensie şi dezgheţarea angajărilor în sectorul bugetar, toate promisiuni făcute de USL în perioada când se afla în Opoziţie.
