Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Când confuzia trage linie între viaţă şi moarte

Sâmbătă, la Brăila, poliţiştii au împuşcat un tânăr, care după câteva ore a murit. A fost împuşcat pe una dintre cele mai circulate artere ale municipiului, la o oră de vârf. Cine e, de fapt, băiatul? Poliţiştii spun că e interlop. Familia, cunoscuţii, prietenii spun categoric: nu. Au procedat corect poliţiştii? Unii zic că da. Alţii însă sunt categorici: nu. Părerile sunt împărţite, pentru ambele întrebări fiind foarte importantă partea baricadei de care se află respondentul.

Eu am să încerc însă, să mă detaşez. Bine, atât cât te poţi detaşa atunci când e vorba de viaţă şi moarte. Moartea unui tânăr şi viitorul altuia, poliţistul care a tras glontele ucigaş - pentru că, să fie clar, şi cariera lui este acum într-un mare impas. Şi am să încep prin a recunoaşte că, din punctul meu de vedere, ce s-a întâmplat sâmbătă, la Brăila, e doar începutul. Începutul adevăratei tragedii.

A murit un om, mai bun sau mai rău decât alţii. Dar, mai important, a murit dintr-o teribilă eroare. A fost CONFUNDAT. Iar vina pentru această situaţie aparţine, cred eu, ambelor părţi implicate în conflict.

Şi am să încep cu cei doi tineri aflaţi în maşina urmărită. De ce nu au oprit când au fost somaţi? Doi cetăţeni simpli ai acestui oraş, somaţi fiind să oprească şi apoi înconjuraţi de luptători cu arme şi cagule, ar fi făcut pe ei de frică. Ei, însă, au fost extrem de curajoşi - au încercat să fugă. De ce? Pentru că se temeau ca "civilii" cagulaţi şi înarmaţi să nu fie membri ai unei bande rivale. De ce, atât timp cât se considerau simpli cetăţeni, s-au gândit că pot fi atacaţi de o bandă rivală? Poate pentru că, fără a fi musai "înregimentaţi", nu erau complet străini de lumea fărădelegilor (se cunosc deja legăturile de rudenie ale celor doi cu Neluţu Stoian). Dar de aici şi până a spune despre tânărul împuşcat că este cunoscut ca "făcând parte dintr-o grupare infracţională", e cale lungă. De ce a recurs Poliţia, imediat şi fără explicaţii suplimentare, la o astfel de catalogare? Şi întreb asta în condiţiile în care până la momentul acela, Sorin Pârvu nu figurase niciodată pe lista interlopilor cunoscuţi! Ba, chiar, ieri, colegii mei au căutat în arhiva ziarului şi nu au găsit nicio referire la acesta ca participant la vreo infracţiune. Atunci de ce? Pentru că se afla la volanul unei maşini despre care existau informaţii că ar fi condusă de un ucigaş. E un răspuns pe care l-ar putea da oamenii legii. Numai că sincer, pentru a mă convinge, aş mai avea nevoie de nişte detalii - ce fel de informaţii, furnizate de cine. E foarte important. Pentru că altfel, ca cetăţean, pot merge mai departe pe nişte speculaţii. Nu cumva s-au grăbit să-l catalogheze aşa pentru simplul fapt că, într-un fel sau altul, măcar în primă fază, atenţia publicului trebuia deturnată de la greşelile făcute de poliţişti în timpul operaţiunii?! Şi mă simt îndreptăţită să gândesc astfel, având în vedere că pe măsură ce apar noi elemente, noi informaţii, în desfăşurarea evenimentelor se creionează nişte greşeli ale judiciariştilor bucureşteni. Ba chiar, dacă analizez diferitele filmuleţe puse la dispoziţia mai multor televiziuni de diverşi cetăţeni, se conturează chiar ipoteza că, în realitate, moartea tânărului nu a fost doar o simplă întâmplare, un cumplit ghinion care a făcut ca un glonte răzleţ să ricoşeze.

Poate mă înşel, organele abilitate încă anchetează. Dar, dacă se va dovedi a fi aşa, vă garantez, adevărata tragedie abia atunci va începe. Pentru că, dacă va fi aşa, nici nu vreau să mă gândesc ce curaj vor prinde adevăraţii şi cunoscuţii interlopi ai Brăilei.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii