Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Câţiva meşteri populari rezistă cu sfinţenie printre chinezăriile de pe faleză

• ca de obicei, de Zilele Brăilei, Primăria a organizat un târg dedicat meşterilor populari autentici • printre meşterii adevăraţi s-au infiltrat, însă, şi destui comercianţi care numai mărfuri “autentice” nu au • cine vrea calitate adevărată, o poate găsi, totuşi, dacă ştie la ce tarabe să se oprească

 

A devenit deja tradiţie ca de Zilele Brăilei să se organizeze Târgul Meşterilor Populari pe Faleza Dunării. O manifestare care, ce-i drept, nu prea îşi respectă pe deplin denumirea, din moment ce printre produsele făurite de meşterii  veritabili se strecoară şi multe mărfuri fabricate prin China, dar care se vor a fi autentice. Kitsch-urile se cunosc, însă, de la o poştă, iar cine vrea ceva cu adevărat frumos şi lucrat cu migală poate găsi la cei câţiva artizani “rătăciţi” prin târgul care ar fi trebuit să fie doar al lor. Geanina Matei, din comuna brăileană Gemenele, oferă la vânzare ii tradiţionale, lenjerii de pat sau mileuri, toate brodate pe materiale naturale - bumbac, pânză de casă, olandină. Broderia este făcută atât manual cât şi automat, cu ajutorul unui utilaj modern, computerizat, pe care familia Matei îl are în atelierul din Gemenele. Geanina ne-a spus că, deşi utilizează şi tehnica modernă pentru a-şi realiza produsele, niciodată nu foloseşte ca material de suport altceva decât pânză naturală. Asta se vede şi mai ales se simte, la atingere, iar cei care vor o ie sau o cămaşă care să se apropie cât mai mult de calitatea celor tradiţionale preferă să cumpere de la taraba Geaninei. “În general, oamenii ştiu să facă diferenţa între produsele naturale şi cele sintetice”, ne-a spus brăileanca noastră. Aceasta precizează că poate face şi ii sau cămăşi brodate manual, însă doar la comandă, deoarece  ajung să coste şi triplu faţă de cele brodate la maşină. Astfel, o ie brodată cu ajutorul utilajului computerizat costă între 100 şi 250 lei, în timp ce una făcută manual poate depăşi 1.000 lei. Ieri, la ora prânzului, căsuţa de lemn primită de la Primărie, unde şi-a amenajat taraba cu produse, era deschisă. În ciuda căldurii apăsătoare, broda de zor la o bluză, aşteptându-şi clienţii.

La lucru l-am găsit şi pe Sorinel Valerică Paşaniuc, meşter popular venit din Iaşi cu produse din lemn. Mărfurile acestuia sunt variate, de la linguri şi furculiţe, la icoane sculptate cu migală până la cele mai mici detalii. Bineînţeles, şi preţul este pe măsura muncii depuse: de la 10 lei pentru o lingură, până la 1.200 lei pentru o icoană. “Ce este scump se dă mai greu, dar se dă până la urmă. Am mers cu o icoană pe la târguri doi ani până am vândut-o. Pe aceasta pe care o am acum la vânzare cu 1.200 lei nu îmi fac speranţe că o să o dau prea curând, dar de dat, o dau până la urmă”, ne-a spus meşterul ieşean, în timp ce sculpta un alt obiect în lemn, ca să îi mai treacă timpul şi ca să le demonstreze potenţialilor clienţi că tot ce are expus la vânzare este făcut cu mâna lui.

Demonstraţii făcea, la taraba alăturată, şi Constantin Ciobotăriţă, meşter cojocar şi curelar venit de la Botoşani, împreună cu soţia sa Emilia. Cei doi au mai fost la târgurile din Brăila şi spun că le place atmosfera de aici, chiar dacă nu e întocmai ca la alte târguri de prin ţară, unde chiar se pune accent pe meşterii populari autentici, nefiind acceptate şi “chinezăriile”. Indiferent de vecinii de târg, Constantin Ciobotăriţă aduce întotdeauna cu el o notă de veselie cum doar un moldovean get-beget ştie să o facă. Îmbrăcat în cămaşă tradiţională şi cu o cuşmă din blană de oaie pe cap în ciuda caniculei, meşterul botoşănean stă cât e ziua de lungă pe scăunelul său de lemn şi meştereşte la nişte curele, în timp ce soţia se tocmeşte cu muşterii care ar vrea să cumpere o căciulă de blană. “Avem surpriza să vedem copii care îşi trag părinţii de mânecă, să le ia o căciulă de oaie”, ne-a spus Constantin, bucuros că încă mai sunt tineri care au în adâncul sufletului întipărite rădăcinile originii lor româneşti.

Produse din sticlă sau lemn, băuturi făcute în casă, miere, lavandă şi alte mărfuri făcute după meşteşuguri tradiţionale mai pot fi văzute şi la alte tarabe de pe faleză. Cine are puţină răbdare şi spirit de observaţie, le poate găsi până la urmă. Târgul celor câţiva meşteri populari de pe faleză va fi deschis până joi, 15 august, inclusiv. 




Categorie articol: 

Comentarii