• prefectul Cătălin Boboc susţine că se fac câte teste COVID-19 este nevoie la Brăila, dar fără a oferi o cifră exactă • liderii administraţiei se plâng că în instituţiile pe care le conduc, nu s-au făcut teste, chiar dacă au existat cazuri de angajaţi care au contractat coronavirus • în tot acest timp, pacienţii cu alte probleme au stat la cozi interminabile la Spitalul Judeţean, pentru că anumite secţii nu au fost redeschise în Corpul B, deşi acesta nu a mai funcţionat pe post de spital suport COVID-19 în ultima vreme • mai mult, după o lună de zile cu schimburi de documente între autorităţi, a fost mobilat şi deschis, în sfârşit, Corpul E, pentru primirea viitorilor pacienţi cu coronavirus • totul pe fundalul unor acuzaţii între prefect şi şeful CJ Brăila, care se bănuiesc unul pe altul de interese politice, când, în realitate, cei doi sunt viitorii contracandidaţi la funcţia de preşedinte al CJ
Criza provocată de COVID-19 la Brăila a reliefat modul găunos în care funcţionează colaborarea dintre autorităţilor locale. Pe scurt, războiul politic dintre prefect, ca reprezentant al Guvernului PNL şi şefii administraţiei locale (PSD) a condus la întârzieri legate de deschiderea Corpului B pentru pacienţii non-COVID19, dar şi la acţiuni interpretabile legate de testele efectuate pentru depistarea coronavirus. Mai exact, în contextul apariţiei la Brăila a mai multor cazuri de coronavirus, precum a fost cel al muncitorilor pakistanezi (31 într-o singură zi), întrebat care mai este situaţia testelor COVID-19, prefectul Cătălin Boboc a afirmat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că se fac atâtea teste cât este nevoie. Acesta a apreciat că uneori se fac chiar şi 200 de teste pe zi, alteori mai puţine, după caz. Boboc a precizat că Direcţia de Sănătate Publică (DSP) şi-a făcut treaba şi ar fi testat absolut toţi pacienţii în cazul cărora s-a impus această măsură, dar şi pe apropiaţii acestora, ca urmare a unor analize temeinice a situaţiilor. Vorbe, deoarece autorităţile nu au venit cu o situaţie concretă privind numărul de teste efectuate la Brăila, ci doar declaraţii destul de neconcludente. Asta în timp ce conducerea DSP Brăila nu ne-a mai răspuns la telefoane, în ciuda încercărilor repetate de a obţine o situaţie legată de numărul de teste efectuate la Brăila. Cert este că prefectul Cătălin Boboc a precizat că în momentul de faţă în Brăila se pot face teste COVID-19 cu ajutorul a două aparate, unul la Spitalul Judeţean şi altul la Direcţia Sanitar Veterinară, principal fiind cel din cadru SJU, în timp ce aparatul de la DSV - ar fi ţinut oarecum pregătit, pentru cazul în care va fi nevoie de testări suplimentare.
“Se fac absolut toate testele! Sunt zile în care se fac şi 200 de teste pe zi. Toţi suspecţii sunt testaţi. În unele cazuri, când a fost nevoie, am trimis probe şi la Bucureşti pentru a se efectua teste în paralel”, a declarat Boboc, cu precizarea că şi personalul din cămine este testat o dată la 14 zile, dar şi în alte spaţii, unde DSP consideră necesară o astfel de măsură. Curios este faptul că anumite locaţii nu au fost considerate posibile focare, după apariţia unor cazuri COVID-19, confirmate, iar personalul nu a fost testat, aşa cum este exemplul CLAR al Primăriei Brăila sau chiar al Companiei de Utitilităţi Publice “Dunărea” Brăila.
De ce nu s-au testat angajaţii instituţiilor
Plecând de la criticile primite din partea primarului Marian Dragomir şi a viceprimarului Doiniţa Ciocan, care s-au plâns că deşi au apărut cazuri de COVID-19 în cadrul Primăriei, DSP nu a testat personalul, nici nu a comunicat cu exactitate măsurile care trebuiesc întreprinse de cei care au intrat în contact cu astfel de persoane, prefectul Cătălin Boboc a precizat că nici el nu s-a testat şi că nu este de acord ca “vreun demnitar” să facă acest lucru, ca o condiţie preferenţială. STUPID! Asta deoarece la prefectură nu a apărut niciun caz de COVID -19! De asemenea, acesta a invocat purtatul măştii drept un element cheie (!) de care DSP ar ţine cont atunci când ia aceste decizii privind efectuarea de teste sau nu. Mai mult, prefectul a dat de înţeles că viceprimarul Doiniţa Ciocan ar putea face obiectul unei viitoare anchete pentru faptul că a mers şi s-a testat într-o clinică privată, deşi fusese contact direct cu un angajat care avea COVID-19. Precizăm că Ciocan ne-a transmis atunci că a primit o recomandare telefonică din partea DSP Brăila de a sta trei zile în izolare la domiciliu, însă fără nicio hârtie la mână, astfel că aceasta şi-a luat cinci zile din concediul de odihnă, iar după cele trei zile a mers la o clinică privată din Galaţi pentru a se testa, rezultatul fiind negativ. Şi directorul economic al CUP “Dunărea” Brăila, Ionel Avram, a procedat similar după ce directorul Silviu Mangiurea a fost testat pozitiv pentru COVID-19, acesta fiind contact direct cu sora sa, care chiar a decedat după ce a contractat coronavirus, având o serie de comorbidităţi. Avram ne-a spus că s-a testat la o clinică privată din Galaţi, rezultatul în cazul său fiind, de asemenea, negativ. Chiar şi aşa, acesta a punctat că nu ar fi fost rău dacă DSP ar fi dorit să organizeze o sesiune de teste la nivelul Companiei, lucru care totuşi nu s-a întâmplat, din informaţiile pe care am reuşit să le obţinem.
Interesant de precizat este şi faptul că în contextul discuţiilor despre testele COVID-19, în cadrul conferinţei, prefectul Cătălin Boboc a ţinut să anunţe că Brăila ar putea avea în curând un nou medic epidemiolog. Potrivit acestuia s-au purtat discuţii cu DSP Suceava, pentru ca medicul să vină definitiv la Brăila, nu doar transferat temporar, iar medicul ar fi de acord, pentru că ar avea legături cu judeţul nostru, bunicii acestuia fiind brăileni.
Problema pacienţilor non-COVID
Pe de altă parte, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a anunţat că începând de luni, 15 iunie, a început transferul pacienţilor COVID-19 în Corpul E al Spitalului Judeţean Brăila (Secţia de Cardiologie/Pediatrie). Asta după aproape o lună de zile în care lucrurile au trenat, iar în tot acest timp Corpul A al SJU Brăila a fost supraaglomerat cu pacienţi cu alte probleme medicale decât coronavirus, iar Corpul B, a zăcut, practic, nefolosit, nemaifiind spital dedicat COVID-19, dar nici dat spre folosinţă altor secţii. Chiriac a afirmat că totul s-a înţepenit la nivelul unui aviz care trebuia să vină din partea DSP Brăila pentru transformarea Corpului E în spital dedicat pacienţilor cu coronavirus, care a venit abia acum. Astfel că, abia acum a început transferul pacienţilor COVID-19 în Corpul E, dezinfectarea Corpului B şi pregătirea pentru preluarea pacienţilor cu alte afecţiuni de la Corpul A.
Prefectul Cătălin Boboc a criticat dur atitudinea preşedintelui CJ Brăila, subliniind că totul ar fi fost un atac politic, aruncându-se toată această întârziere în curtea Direcţiei de Sănătate Publică, când realitatea a fost cu totul alta. Boboc a precizat că o procedură similară a avut loc şi în cazul Spitalului de Pneumoftiziologie (aflat tot în subordinea CJ Brăila), dar şi a Spitalului de Psihiatrie (aflat în subordinea Primăriei Municipiului), unde propunerea DSP Brăila a fost acceptată imediat, în timp ce transformarea Corpului E în corp COVID-19 s-a lovit de un circuit absurd al hârtiilor, clarificărilor şi întâlnirilor. Boboc ne-a pus la dispoziţie toată comunicarea scrisă purtată între Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Brăila, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila şi DSP. Acesta a dorit să reliefeze că din partea conducerii SJU s-au primit adrese care au condus la acest blocaj, când procedurile punteau fi extrem de simple, dacă se urmăreau cu atenţie directivele venite de la DSP privind transformarea Corpului E în spital COVID-19. Zilele trecute acesta l-a interpelat pe preşedintele CJ Brăila în acest sens, pentru a vedea stadiul redeschiderii Corpului B al spitalului, iar Chiriac a anunţat că după o curăţenie generală, lucrurile vor reveni la normal, în contextul în care pacienţii cu coronavirus au început deja să fie transferaţi în Corpul E. Prefectul a ţinut să precizeze că ideea transferului pacienţilor i-a aparţinut, motiv pentru care preşedintele CJ a făcut tot posibilul să îngreuneze situaţia.
De cealaltă parte Chiriac a afirmat că prefectul Brăilei nu este medic şi că nu se poate pronunţa în privinţa adaptării unei secţii din spital, ci ar trebui să îi lase pe specialişti să îşi facă treaba aşa cum consideră de cuviinţă.
Cert este că ambii s-au acuzat de interese politice ascunse pentru a întârzia această mutare banală a pacienţilor, iar în tot acest timp cel mai mult au suferit brăilenii care au fost nevoiţi să stea la cozi pentru a beneficia de servicii la spital, în contextul în care Corpul A a fost supraaglomerat în ultima perioadă. Reamintim că la acest moment se ştie că cei doi sunt interesaţi să candideze la funcţia de preşedinte al CJ, unul din partea PSD (Francisk Chiriac) şi altul din partea PNL (Cătălin Boboc).
