Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Bunea Stancu. Cârdăşia

Licitaţii fentate, anulate şi înlocuite cu proceduri urgente de achiziţii publice, negocieri trucate, comisii unice de evaluare a ofertelor, favoritisme şi bani. Mulţi bani. Acestea sunt doar câteva dintre cuvintele de ordine care compun dosarele "Stancu", dosare ce implică nu 10, ci mult mai mulţi angajaţi ai Consiliului Judeţean Brăila. O analiză amănunţită în caracatiţa care s-a sudat pe banii publici, inclusiv pe cei europeni, arată metodele, uneori flagrante, prin care milioane de euro, nu numai de lei, au luat-o pe drumuri obscure, numai de Stancu ştiute.
Acuzaţiile oficiale formulate de către DNA Galaţi împotriva grupului "Stancu" sunt doar vârful de iceberg al afacerilor necurate derulate cu bani publici.

Afacerea "Spitalul TBC"

Un exemplu elocvent este proiectul cu fonduri nerambursabile, pe POR 2007-2013, "Echiparea Ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila"- cod SMIS 3509, contract de finanţare semnat la 29.07.2009, cu o valoare totală de 3.046.769,17 lei, din care valoare eligibilă (nerambursabilă) - 2.138.215,99 lei, iar contribuţia CJ - 50.000 lei, cu durată de 32 de luni de implementare.
În cadrul acestuia s-au contractat "Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale", iar comisia de evaluare a ofertelor, numită din dispoziţia lui Stancu, la data de 16 aprilie 2010, era formată din angajaţi ai CJ, în frunte cu Florin Mija (vicepreşedintele suspendat), Nicolae Moisiu, şeful Achiziţiilor Publice şi managerul de proiect, Ionica Popescu, achizitor, dar şi din Antoniu Mocanu, şef departament Documentaţii Tehnice în cadrul Direcţiei de Strategii, Integrare Europeană, Relaţii Internaţionale, nimeni altul decât soţul unui procuror brăilean. Antoniu Mocanu, ca şi cei mai sus numiţi, dă acum cu subsemnatul la DNA, iar procurorii au cerut schimbarea calităţii sale procesuale din aceea de martor în aceea de suspect. Un detaliu: Antoniu Mocanu este unul dintre cei mai înstăriţi funcţionari publici din CJ.
Deşi la licitaţie s-au înscris 4 firme, între care şi "Concivia", iar niciuna dintre companii nu îndeplinea condiţiile prevăzute în caietul de sarcini şi documentaţia de atribuire, comisia de evaluare a ofertelor nu a anulat procedura de licitaţie, aşa cum prevăd actele normative ce reglementează achiziţiile publice, ci "a decis respingerea ofertei depuse de firma care avea preţul imediat inferior celui oferit de «Concivia», astfel încât declararea ca şi câştigătoare a acestei firme a fost inevitabilă, deoarece celelalte două firme ofertante aveau preţuri mai mari decât cel oferit de Concivia", se arată într-un referat de urmărire penală.
Legal şi în spiritul principiilor UE, pentru neîndeplinirea condiţiilor de calificare şi aplicând un tratament nediscriminatoriu, comisia ar fi trebuit să anuleze procedura, aceasta urmând a fi reluată. Prin urmare, "Concivia" a semnat, la 4 august 2010 contractul de lucrări la Spitalul de Pneumoftiziologie, ba chiar, printr-un act adiţional, încheiat la 5 octombrie 2010, i s-a prelungit termenul de execuţie până la data de 29 decembrie 2010. Atât contractul, cât şi actul adiţional, au fost semnate de Stancu, acţionar majoritar la "Concivia", dar în cazul de faţă ca reprezentant al finanţatorului CJ, iar de cealaltă parte, de Vasile Soare, directorul "Concivia".
Aici, anchetatorii reţin: "prin încheierea contractului, membrii comisiei, dar şi Bunea Stancu, şi-au încălcat atribuţiile prin faptul că, exercitându-le în mod defectuos, au vătămat interesele legitime ale persoanei juridice care a fost descalificată, o firmă din Ploieşti".

Stăncic, Stancu şi corupţia

În total, DNA a identificat doar cinci contracte în care nu s-a respectat legea. Mai multe dintre acestea sunt legături oneroase cu "Tancrad" SRL Galaţi şi "Tancrad Construct" SA, reprezentate de omul gălăţean de afaceri Cristian Cătălin Stăncic, pe care, după o cercetare succintă îl putem numi cu acte în regulă "Omul - Cheie" din Sud-Estul României, în materie de afaceri cu bani publici.
O primă legătură a lui Stăncic - care, culmea, deţine doar 10% din acţiunile companiilor Tancrad, restul e deţinut de sora şi tatăl său - cu Stancu am descoperit în faptul că satelitul Tancrad-ului, firma "Tancrad Construct" SRL a avut, până în 2012, sediu comun cu SC "Concivia" SA Brăila, pe Calea Călăraşilor. Potrivit Registrului Comerţului, "Tancrad Construct" şi-a schimbat sediul pe strada Mihai Bravu, tot în Brăila.
O a doua legătură, ceva mai subtilă, ce-i drept, este faptul că Tancrad a detronat, la Galaţi, Vega Construct, a lucrat cu Eugen Chebac, fost PSD, dar şi la Constanţa şi Buzău, unde a reabilitat şi modernizat tot ce s-a licitat în comunităţile conduse de PSD-işti.
Mai mult, presa centrală consemnează faptul că Stăncic este finul fostului prim procuror gălăţean Dinu Gâlcă, acum decedat, care ar fi intervenit - potrivit stenogramelor - pentru Stăncic în vederea obţinerii unei rezoluţii NUP (neînceperea urmăririi penale) într-un dosar mai vechi aflat pe rolul Tribunalului Timiş, pentru înşelăciune. Răposatul Dinu Gâlcă - care a făcut un stop cardio-respirator pe holurile Palatului de Justiţie din Galaţi, în iunie 2011 - a fost şi el cercetat pentru trafic de influenţă, şantaj, fals în declaraţii, instigare la fals sub semnătură privată.
Din legăturile lui Stăncic cu Brăila, procurorii anticorupţie mai reţin proiectul "Reabilitarea DJ 221, DJ 202A şi DJ202B", drumuri de categoriile 4 şi 5, în documentaţia de resort. Se întâmpla în iunie 2009, când preşedintele Stancu numea aceeaşi comisie de evaluare (sic!) pentru licitaţie, iar la procedură s-au înscris firma lui Stăncic şi o alta din Bucureşti. Deşi criteriul de selecţie era "preţul cel mai mic", iar firma din Bucureşti venise cu preţul cel mai mic, "comisia a apreciat că acest ofertant nu îndeplineşte cerinţele minime de calificare, deoarece deţine doar trei maşini de răspândire a emulsiei cationice, şi nu şase, cum s-a menţionat în caietul de sarcini".
Prin urmare, oferta firmei bucureştene a fost respinsă, iar "Tancrad", care n-avea nici preţul cel mai mic, dar nici numărul necesar de maşini, a fost cea aleasă.
Potrivit unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică, "emulsia cationică urma să fie aplicată pe o suprafaţă de 20% din cea contractată, respectiv 4.000 mp din 20.000 mp, astfel încât introducerea unei cerinţe minime de participare a condus la restricţionarea dreptului de a participa la procedură, iar cerinţele minime nu au fost motivate".

Plăţi pentru lucrări inexistente

Mai mult, "după încheierea contractului cu "Tancrad" Galaţi, modul în care au fost executate, finalizate şi predate lucrările, respectiv fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor, reţinerea garanţiei de bună execuţie într-un procent mai mic decât cel prevăzut în documentaţia de atribuire, inexistenţa scrisorii bancare de bună execuţie, avizarea situaţiilor de plată în septembrie 2009 şi întocmirea proceselor verbale de recepţie finală, la data de 16 aprilie 2010, deşi plata lucrărilor s-a făcut în septembrie 2009, precum şi încheierea unui alt contract, la 30 iunie 2010, cu acelaşi constructor pentru lucrări de reabilitare a aceloraşi drumuri, după doar 9 luni de la finalizarea lucrărilor, deşi termenul de garanţie era de un an, adică până în luna septembrie 2009, când s-au finalizat plăţile, conduc la concluzia că cerinţele minime de calificare au fost disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului", potrivit anchetatorilor.
La 13 noiembrie 2009, Consiliul Judeţean, prin Gheorghe Bunea Stancu, pe de o parte, şi "Tancrad", prin Stăncic, de cealaltă parte, au mai încheiat un contract pentru reabilitarea drumurilor şi plombarea acestora pe o suprafaţă de 3.000 mp, respectiv 2,7 km. Vorbim aici despre contractul pentru DJ 221B, Brăila-Vădeni. La procedură s-au înscris "Tancrad" şi încă o firmă, din Craiova. Deşi firma din Craiova a oferit preţul cel mai mic, oferta fiind acceptată, la evaluare a primit un punctaj mai mic, după introducerea intempestivă a unei fişe de punctaj în domeniul protecţiei mediului, fişă care nu se regăsea în documentaţia iniţială. Astfel, "Tancrad" a câştigat din nou.
Parte dintre documentele care vizează acest contract a fost ridicată cu prilejul percheziţiilor făcute la CJ de procurorii anticorupţie. Un contract similar a fost încheiat la 20 noiembrie 2009, pentru reabilitarea drumurilor DJ 211, 202A şi 203, prin asfaltarea cu un covor bituminos. Şi în acest caz, după deschiderea ofertelor, "datorită interpretării în mod voit a condiţiilor de calificare în favoarea «Tancrad»", o firmă din Bucureşti a fost descalificată, fiindcă n-ar fi făcut dovada deţinerii unor spaţii de producţie a mixturilor asfaltice cu fibră de celuloză, deşi criteriul era, din nou, preţul cel mai mic, iar firma gălăţeană a câştigat şi de astă dată.
La fel a fost şi în cazul drumului judeţean 212A Brăila - Măraşu din IMB, unde "Tancrad" a devansat o multinaţională, deşi n-avea certificatele fiscale care să ateste lipsa datoriilor la bugetul local şi de stat. Aici, deşi contractul data din noiembrie 2009, "Tancrad" a efectuat lucrările cu mari întreruperi, deşi termenul era de şase luni de la data atribuirii contractului.
"Şi în iunie 2014 au fost facturate şi plătite lucrări care echivalează cu executarea a 33,31% din lucrările contractate, nefiind întocmite procese verbale de recepţie, deşi situaţiile de plată erau semnate de dirigintele Vasile Puia", se arată într-un raport de constatare tehnico-ştiinţifică. Numai datorită contractului pentru drumul 212A, bugetul judeţean a pierdut 1.732.234,45 lei. Vom reveni.

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii